Durerea anginoasă are însă anumite caracteristici care o diferențiază net de celelalte tipuri de durere toracică:

•  este localizată inițial la mijlocul toracelui sau către partea stângă și deseori iradiază către membrul superior stâng, către gât sau chiar către abdomen. Durerea creează senzația unei constricții toracice puternice, pacienții o descriu ca o “gheară care strânge întreg pieptul”. Unii sesizează această durere numai la nivel periferic (braț, gât). Alteori, din cauza  asocierii cu senzația de arsură retrosternală, durerea este confundată cu o indigestie. De fiecare dată însă, durerea are aceeași localizare și iradiere la aceeași persoană;

• durează de obicei de ordinul minutelor (5-15 minute). Dacă durează mai mult și este de natură cardiacă, această durere poate fi foarte probabil consecința unui infarct miocardic în care durerea durează ore întregi;

• apare în anumite circumstanțe: în cazul anginei stabile, în afara efortului fizic, durerea poate fi provocată și de alte circumstanțe cum ar fi o masă bogată, expunerea la frig, o emoție puternică, actul sexual etc. Există de asemenea, o serie de medicamente, unele chiar banale, cum ar fi cele pe care le luăm când avem nasul înfundat, care pot provoca o criză anginoasă. De asemenea, în angina stabilă, durerea apare la efort și dispare la întreruperea efortului;

• cedează rapid (în 20-30 secunde) după administrarea de nitroglicerină sublingual;

• uneori se însoțește de anxietate, stare de oboseală, transpirații reci, tulburări de vedere, amețeală.

De ce simțiți durere în piept (angină pectorală)? Ce poate să ascundă durerea în piept?

Durerea anginoasă apare atunci când arterele coronare (arterele care irigă inima cu sânge) sunt strâmtorate (îngustate) datorită depunerilor de grăsimi ca urmare a procesului de ateroscleroză, care vor reduce debitul sangvin la acel nivel. Angina poate să apară și în cadrul altor boli cum ar fi anemia, bolile valvulare aortice, tulburările de ritm cardiac sau funcționarea exagerată a glandei tiroide și în toate situațiile în care efortul care se solicită din partea inimii este peste capacitățile pe care ea le are sau în situațiile în care are nevoie de mai mult oxigen decât în condiții normale.

Principalele  tipuri de angină sunt:

• angina stabilă, care este determinată de un anumit prag de efort și dispare în repaus, pacientul fiind în general în stare să prevadă care sunt activitățile care declanșează criza anginoasă. Angina pectorală de efort este o formă clinică a bolii ischemice cardiace, caracterizată prin crize dureroase, paroxistice, cu sediu retrosternal (în mijlocul pieptului), care apar la efort sau la emoții, durează câteva minute și dispar la încetarea cauzelor sau la administrarea unor medicamente (compuși nitrici – Nitroglicerina, Nitrit de amil);

• angina instabilă, o stare evolutivă mai gravă a anginei pectorale, care poate apărea și în repaus sau chiar în somn, fără să poată fi prevăzută în vreun fel. Angina instabilă trebuie să fie interpretată ca un semn al unei afectări cardiace severe, care precede, mai devreme sau mai târziu, un infarct miocardic.

Ce trebuie să faceți dacă bănuiți că aveți angină? Ce investigații sunt necesare pentru angina pectorală/durere în piept?

Dacă aveți dureri la nivelul toracelui, trebuie să vă adresați unui medic cardiolog care poate stabili dacă aceste dureri sunt de cauza cardiacă sau nu.

Primul pas este un consult cardiologic amănunțit care va include istoricul medical şi familial şi stilul de viaţă cu calculul scorului de risc cardiovascular și o examinare fizică detaliată.

Electrocardiograma de repaus poate să releve modificări de fază terminală specifice cardiopatiei ischemice sau o tulburare de ritm care poate agrava evoluția sau poate precipita apariția anginei (fibrilație atrială, ritmuri tahicardice…).

Ecocardiografia poate descoperi tulburări de contractilitate, fracție de ejecție redusă, disfuncție diastolică (tulburare de relaxare) dar poate să fie si normală.

Dopplerul tisular poate sa aducă informații suplimentare privind modul de irigare al pereților inimii.

Testul de efort pe covor rulant este probabil una dintre cele mai importante investigații pentru pacientul cu angină pectorală pentru că relevă prezența ischemiei și, de multe ori, pune indicația de coronarografie.

În cadrul testului de efort vi se vă cere să faceți un efort gradat, supravegheat, cu ajutorul unui covor rulant, timp în care activitatea inimii dumneavoastră va fi urmărită prin electrocardiogramă. Testul de efort nu vă testează capacitatea de efort ci evidențiază modificările care apar pe electrocardiogramă în cadrul unui efort fizic susținut și dozat, conform unui protocol standardizat. Dacă durerea în piept (angina) apare la un asemenea efort și are un corespondent pe electrocardiogramă (modificări ischemice sau tulburări de ritm), este limpede: aveți o boală cardiacă ischemică (boală coronariană).

Monitorizarea ambulatorie (Holter) EKG pe 12 canale pe 24 sau 48 de ore va înregistra electrocardiograma atunci când sunteti pus să vă desfașurați activitatea zilnică obișnuită și va sesiza dacă apar modificări.

Dacă testul de efort sau monitorizarea Holter EKG pe 12 canale ridică suspiciunea unei boli coronariene, atunci sunt necesare  investigații mai amănunțite, cum este angioCT–ul coronarian sau angiografia coronariană (coronarografia), metode care vizualizează arterele coronare și identifică locul și mărimea stenozelor pe care le aveți la nivelul acestora.

Dacă medicul vă indică una dintre aceste investigatii, nu le amânați! Un diagnostic corect făcut la timp poate preveni un infarct miocardic acut și, uneori, vă poate salva viața!

De asemenea, dacă aveți dureri anginoase, medicul cardiolog va decide ce tratament medicamentos să urmați și ce regim de viață ar trebui să aveți. La fel de importante sunt măsurile legate de stilul de viață și de eliminarea factorilor de risc cardiovasculari: o dietă adecvată, exercițiul fizic, controlul greutății corporale, eliminarea fumatului.

Dacă leziunile arterelor coronare sunt importante, medicul cardiolog vă poate recomanda o procedură intervențională asupra inimii (dilatare transluminală percutană cu montare de stent)

Ce puteți face când apare criza de angină (durerea în piept)?

• dacă simțiți apariția unei crize anginoase, opriți-vă din orice activitate (opriți mașina, dacă sunteți șofer), asezați-vă (dacă stați în picioare), iar dacă durerea persistă, luați-vă medicamentul cu care sunteți obișnuit (Nitroglicerina…);
• după ce ați luat masa, odihniți-vă un timp. Efortul digestiei „fură” sângele de la inimă, dirijându-l către organele digestive;
• dacă aveți frecvent crize de angină noaptea, dormiți cu capul sau chiar cu toracele mai ridicat. Veți permite astfel inimii să facă un efort mai mic atunci când pompează sângele prin vene, către inimă;
• nu mai fumați. În mod cert, nicotina influențează negativ, în cel mai înalt grad, apariția crizelor de angină;
• Aspirina luată la recomandarea medicului, într-o doză foarte mică, reduce semnificativ riscul de infarct miocardic și de angină instabilă;
• dacă luați pilule anticoncepționale și aveți angină, opriți-le. Estrogenul conținut de acestea crește riscul coagulării sângelui;
• nu amânați consultul cardiologic. Un diagnostic corect, pus la timp vă poate salva viața.