Proba (test) de efort EKG

Ce este proba de efort?

Proba de efort sau testul EKG de efort este o investigație neinvazivă care presupune înregistrarea electrocardiogramei și măsurarea tensiunii în timp ce pacientul face un efort fizic dozat, cuantificat în Mets. Astfel, testul EKG de efort  poate preciza dacă durerea pe care pacientul o resimte în piept, în mâna stângă sau în spate are drept cauză afectarea (strâmtorarea – stenozarea sau astuparea – ocluzia)  vaselor ce irigă muschiul inimii (arterele coronare).

Prin intermediul unor electrozi montați pe toracele pacientului (similar electrocardiogramei de repaus) se înregistrează electrocardiograma în timp ce pacientul se deplasează pe o bandă (covor) rulantă a cărei viteză și înclinare sunt crescute la intervale regulate de timp, conform unui protocol prestabilit (Bruce, Bruce modificat, etc) ales în funcție de condiția fizică a pacientului  și de comorbiditățile asociate. În acest fel crește intensitatea efortului și implicit consumul de oxigen al inimii, testul de efort ajutând astfel la diagnosticul unor leziuni coronariene (îngustări – stenoze ale vaselor ce hrănesc inima) care nu produc modificări pe electrocardiograma de repaus. Pe tot parcursul probei sunt monitorizate tensiunea arterială și electrocardiograma pacientului.

De ce se face proba de efort? Care sunt beneficiile și indicațiile probei de efort?

Testul este recomandat în primul rând pentru diagnosticul și stratificarea riscului la pacienții cu cardiopatie ischemică. Testul de efort este indicat atunci când anamneza, examenul clinic și celelalte investigații nu sunt suficiente pentru a stabili diagnosticul de cardiopatie ischemică.

De asemenea, testul de efort este recomandat și pentru stabilirea severitații bolii atunci când diagnosticul este clar. În funcție de pragul de efort pe care îl poate atinge pacientul și la care apare durerea anginoasă (localizată în dreptul inimii, în mâna stângă sau iradiată în spate) sau de modificările pe electrocardiogramă se poate stabili atitudinea terapeutică: controlul factorilor de risc și limitarea la tratament medicamentos sau trecerea la investigații mai complexe care permit vizualizarea arterelor care hrănesc inima  – arterele coronare (coronarografie).

Testul de efort este util și în urmărirea pacienților care au beneficiat de diverse metode de tratament: medicamentos, angioplastie transluminală percutană (dilatare) cu sau fără montare de stent, bypass aortocoronarian.

Astfel, după angioplastia transluminală percutană cu sau fără montare de stent și  după bypassul aortocoronarian proba de efort este indicată la 1 lună, la 3 luni, la 6 luni și la 1 an postprocedural și apoi anual sau din șase în șase luni, la intervalul de timp recomandat de cardiolog, în funcție de severitatea leziunilor coronariene sau de reapariția simptomatologiei anginoase.

Ce riscuri presupune proba de efort?

Testul de efort este în general sigur și complicațiile sunt rare. Dar, ca în cazul oricărei alte proceduri medicale, există un risc minor de complicații care includ:

  • hipotensiune arterială – tensiunea arterială poate să se prăbușească în timpul sau imediat după efort, și, din acest motiv, pacientul poate să simtă amețeală, care dispare imediat dupa încetarea efortului și întinderea pe pat;
  • hipertensiune arterială – tensiunea arterială poate să crească brusc în timpul sau imediat după efort, și, din acest motiv, pacientul poate să simtă durere de cap sau amețeală, care dispare imediat dupa încetarea efortului și întinderea pe pat și la administrarea de tratament sublingual sau intravenos;
  • aritmii – efortul fizic poate declanșa o tulburare de ritm, de obicei nepericuloasă, care uneori ajută la diagnosticul pacientului respectiv și care, în general, dispare după terminarea probei de efort;
  • infarct miocardic – extrem de rar testul de efort poate să determine un infarct miocardic.

Testul EKG de efort are însă și contraindicații, care pot fi relative sau absolute. Astfel, testul de efort nu este indicat în afecțiuni severe cardiace sau ale altor organe: angină instabilă, infarct miocardic acut, stenoză aortică strânsă, hipertensiune arterială severă necontrolată terapeutic, anemie, infecții acute, etc.

Testul de efort nu este util atunci când pe electrocardiograma de repaus apar modificări care nu permit interpretarea testului (de pildă în blocul de ramură stangă) sau când pacientul nu poate face efort ( arteriopatie periferică, artroză, tulburări de mers etc).

Cum trebuie să vă pregătiți pentru proba de efort?

Datorită faptului că nu este lipsită de riscuri, această procedură se efectuează doar la recomandarea unui medic, nu la solicitarea pacientului. Înainte de efectuarea procedurii, pacientul va fi evaluat obligatoriu de medicul cardiolog prin consult, electrocardiogramă și ecocardiografie și, dacă starea sa clinică, electrocardiograma sau ecocardiografia de repaus au anumite modificări, testul poate fi amânat sau contraindicat.

Testul de efort se poate efectua în orice moment al zilei, fără să fie necesară o pregătire prealabilă. Uneori este posibil să ni se spună să nu fumați sau să nu consumați cafea cu 1 oră înainte de test. Dacă suferiți de astm bronșic și utilizați medicamente inhalatorii este bine să le aduceți cu dumneavoastră la testul de efort.

Se recomandă pacienților să fie îmbracați lejer și să poarte o încălțăminte comodă care să le permită să meargă în pas alert sau să alerge pe bandă. Banda de alergat este similară celor din sălile de fitness, fiind cuplată la un monitor care afişează permanent electrocardiograma și fiind controlată de un program care stabilește gradul de înclinare a acesteia sau viteza de deplasare. Uneori, din motive legate de siguranța pacientului, poate fi necesar ca acestuia să i se monteze o branulă, pentru a avea abord venos în timpul testului.

Tratamentul medicamentos pentru hipertensiunea arterială sau pentru angina pectorală se va administra în mod obișnuit (nu se va întrerupe înainte de probă). La recomandarea medicului, atunci când situația pacientului o permite, se va întrerupe tratamentul betablocant (metoprolol  – Betaloc Zok, Bloxan, Egilok, betaxolol – Lokren, bisoprolol – Concor, carvedilol – Dilatrend, Coryol, nebivolol – Nebilet, sotalol – Sotalex, Darob, Sotagamma, etc), blocant de calciu (diltiazem, verapamil – Isoptin), ivabradina (Corlentor) în seara de dinaintea probei și în dimineața probei sau tratamentul digitalic (Digoxin) cu 5 zile înainte de probă. Pentru orice alte nelămuriri legate de test nu ezitați să contactați medicul dumneavoastră curant.

Durata testului este de aproximativ 40-60 min, ceea ce include și perioada de pregătire a testului și perioada de recuperare de după test (testul propriu-zis durează aproximativ 15 minute).

În ce constă proba de efort?

Pe toracele pacientului sunt montați electrozi (similar electrocardiogramei de repaus) prin intermediul cărora se înregistrează electrocardiograma în timp ce pacientul se deplasează pe o bandă (covor) rulantă a cărei viteză și înclinare sunt crescute la intervale regulate de timp, conform unui protocol prestabilit (Bruce, Bruce modificat, etc) ales în funcţie de condiţia fizică a pacientului şi de comorbidităţile asociate.

Tensiunea arterială va fi măsurată tot timpul testului, la intervale regulate. Pe măsură ce testul avansează, efortul depus devine din ce în ce mai dificil și astfel testul de efort progresează până când se atinge frecvență cardiacă țintă (care face testul concludent) sau până când dezvoltați simptome care nu permit continuarea testului (durere în piept moderată-severă, scurtarea respirației, creșterea sau reducerea semnificativă a tensiunii arteriale, aritmie, amețeală, fatigabilitate, modificări semnificative pe electrocardiogramă). Puteți opri testul oricând dacă simțiți simptome care vă determină să nu puteți continua efortul.
După terminarea fazei de efort activ veți fi dat jos de pe covorul rulant și întins pe pat, timp în care se va înregistra electrocardiograma, până când respirația revine la normal.

 

Care sunt rezultatele probei de efort? 

După investigație veți primi rezultatul în format tipărit (pe hârtie milimetrică specifică sau pe hârtie A4). Majoritatea aplicațiilor specifice pentru testul de efort furnizează o interpretare automată a traseului electrocardiografic care, dacă nu este contrasemnată de un medic, nu are nicio valoare diagnostică pentru că este supusă erorilor.

De asemenea, pe prima pagină a testului veți primi și o interpretare scrisă, redactată de medicul cardiolog a traseului electrocardiografic din timpul probei, precum și concluzia testului care poate fi:
pozitivă – situație în care medicul cardiolog vă poate recomanda alte investigații pentru un diagnostic ferm în ceea ce privește indicația de coronarografie (investigație invazivă care „vede” arterele care hrănesc inima;
cu posibilă semnificație ischemică, situație în care, coroborat și cu rezultatul monitorizării Holter EKG, medicul cardiolog vă poate recomanda alte investigații pentru un diagnostic ferm în ceea ce privește indicația de coronarografie (investigație invazivă care „vede” arterele care hrănesc inima);
neconcludentă – ceea ce înseamnă că nu ați atins pragul de frecvență cardiacă țintă, aveți o capacitate de efort redusă iar testul de efort trebuie repetat;
negativă, ceea ce înseamnă că, cu probabilitate foarte ridicată, nu aveți stenoze (îngustări) la nivelul arterelor care hrănesc inima (arterele coronare) iar durerile din piept ( dacă le acuzați) sunt dureri de perete toracic.

De 10 ani Cardioclass vă învață cum să vă păstrați inima sănătoasă

0722327183, 0212500651, 0371318017

office@cardioclass.ro

Str. Negoiu 17, sector 3, București