Bypassul aortocoronarian reprezintă o soluţie terapeutică eficientă de revascularizare miocardică chirurgicală care se adresează pacienților cu leziuni coronariene multiple care nu beneficiază de o soluție intevențională sau medicamentoasă. Pentru menținerea bypassurilor permeabile cât mai mult timp, pacienții cu bypass aortocoronarian trebuie  șă respecte măsurile de prevenție secundară și să își reducă scorul de risc cardiovascular prin eliminarea factorilor de risc coronarian (reducerea greutăţii, oprirea fumatului, scăderea colesterolului şi al glicemiei, controlul tensiunii arteriale). În caz contrar există un risc important de restenozare a arterei bypassate sau apariţia unei noi leziuni aterosclerotice. De asemenea, este obligatorie respectarea corectă, zi de zi, a tratamentului medicamentos antiagregant plachetar indicat de medic. 

Evaluarea cardiologică periodică este necesară la o lună, trei luni, şase luni, un an sau ori de câte ori este necesar în raport cu evoluţia clinică. Firesc, între aceste perioade dintre evaluări, pacienţii vor urma un tratament medicamentos şi un regim igieno-dietetic conform prescripţiilor medicului specialist. Acest tip de atitudine terapeutică medicamentoasă se aplică şi în cazul prezenţei leziunilor multiple vasculare care nu pot fi abordate intervenţional sau chirurgical din motive anatomice ale arterelor. 

După bypass aortocoronarian tratamentul cu antiagregante e obligatoriu

Tratamentul antiagregant trebuie urmat obligatoriu după bypass aortocoronarian toată viaţa. Antiagregantele plachetare sunt indicate pentru a preveni ocluzionarea bypassurilor arteriale sau venoase. De exemplu, pacientul va necesita zilnic tratament cu 75-100mg  Aspirină,  sau chiar dubla antiagregare sau eventual noi antiagregante conform ghidurilor. Această recomandare a specialistului trebuie neapărat respectată pentru a reduce la minim riscul de trombozare şi compromitere a procedurii. Atunci când pacientul are un ulcer sau o altă problemă cu risc de sângerare se poate face tratament cu antiagregante plachetare care sunt mai bine tolerate într-o schemă adaptată particularităţilor pacientului.

 

O viaţă normală cu condiţia de a respecta riguros evaluările periodice, tratamentul medicamentos și un mod de viață sănătos!

Intervenția chirurgicală de bypass aortocoronarian oferă pacientului posibilitatea unei vieţi nomale. Dar, asta cu condiţia ca acesta să urmeze riguros tratamentul medicamentos prescris şi un mod de viaţă corespunzător afecţiunii cardiovasculare pentru care a suferit intervenţia. De asemenea, urmarea unui program de recuperare cardiovasculară după operație crește semnificativ calitatea vieții pacientului si menține bypassul permeabil mai mult timp. La fel de importante sunt controalele şi evaluările pe care pacientul trebuie să le realizeze periodic. Este vorba de controale cardiologice asociate cu repetarea unor explorări după caz (consult cardiologic cu electrocardiogramă și ecocardiografie, test de efort, controlul parametrilor biologici, monitorizare ambulatorie EKG și/sau tensiune arterială, angiografieCT de artere coronare, coronarografie). Aceste controale şi evaluări se fac ritmic la o lună, trei luni, şase luni şi un an postoperator și apoi conform recomandărilor medicului curant.

Când trebuie să se prezinte pacientul de urgenţă la spital?

Există şi situaţii când apare brusc o complicaţie cu agravarea stării pacientului. Astfel, o durere care seamănă cu durerea pentru care a ajuns iniţial la spital înainte de intervenția chirurgicală poate să reprezinte o urgenţă care să impună repetarea angioCTului coronarian sau a coronarografiei pentru a vedea dacă bypassurile sunt permeabile sau dacă s-au dezvoltat stenoze pe vasele native. Cauzele reapariţiei simptomelor pot fi multiple (lipsa de complianţă la administrarea tratamentului antiagregant sau rezistenţa la tratamentul antiagregant, nerespectarea regimului igienodietetic prescris) dar suspiciunea de tromboză a bypassului necesită adresarea de urgenţă la medic în vederea unei reevaluări. Deci, dar important este ca pacientul să se prezinte de urgenţă la medic pentru o nouă evaluare şi stabilire a unei conduite terapeutice adecvate.

Reguli importante pentru că bypassul să rămână cât mai mult timp permeabil

  • Este obligatorie respectarea corectă, zi de zi, a tratamentului medicamentos indicat de medic. Atenţie: orice întrerupere a terapiei antiagregante în mod voluntar fără consultarea cardiologului poate duce la apariţia trombozei la nivelul byapssului/ bypassurilor cu risc foarte mare de infarct miocardic sau alte evenimente cardiovasculare.
  • Se recomandă practicarea sistematică a exerciţiilor fizice adaptate de la caz la caz timp de jumătate de oră pe zi.
  • Întreruperea fumatului
  • Evitarea excesului ponderal, eventual corectarea greuțății la nevoie până la atingerea greutății optime.
  • Controlul tensiunii arteriale, al glicemiei şi al colesterolului.
  • Consumul moderat de alcool şi adoptarea unei diete sănătoase bazate pe legume, fructe proaspete, peşte, reducerea consumului de dulciuri concentrate şi evitarea grăsimilor de origine animală.
  • Pacientul cu bypass aortocoronarian este considerat că are un risc cardiovascular foarte ridicat, de aceea pentru prevenția secundară necesită menținerea LDL colesterol sub 55mg/dl (conform ghiduri ESC 2019).

Se poate zbura cu avionul şi la nevoie se pot efectua lucrări stomatologice!

Nu există nici o contraindicaţie în ceea ce priveşte călătoria cu avionul. Pacientul este bine să anunţe la control pe aeroport că are bypass aortocoronarian respectiv că este operat pe cord pentru că unele sârme de sutură sternale pot fi sesizate de detectatorii de metale. De asemenea, se pot face lucrări stomatologice, implanturi dentare sau diverse intervenţii chirurgicale noncardiace. Însă, în aceste condiţii pacientul trebuie să întrerupă antiagregarea plachetară sau tratamentul anticoagulant conform unui protocol furnizat de medicul cardiolog.

Se poate face explorare prin computer tomograf sau RMN?

Dacă tipul sârmelor de sutură sternală nu permite expunerea în câmp magnetic, este interzis să facă explorare RMN. În ultimii ani, majoritatea agrafelor cu care se suturează sternul permit expunerea în câmp magnetic.