Ce grăsimi introducem într-o dietă sănătoasă? Este necesar să eliminăm complet toate grăsimile din alimentaţie?
Grăsimile reprezintă o componentă importantă a alimentaţiei umane, întrucât participă în numeroase procese metabolice iar fără acestea organismul uman nu funcţionează corect. O dietă sănătoasă nu presupune eliminarea strictă a grăsimilor din alimentația noastră ci doar selecția acelor tipuri de grăsimi care oferă necesarul de nutrimente pentru organism, fără a-l încărca inutil sau a-l solicita peste măsură.
Câte tipuri de grăsimi alimentare există? Ce grăsimi sunt nocive pentru sănătate?
Grăsimile care se găsesc în alimente sunt de doua feluri:
- Grăsimi saturate, care tind să crească nivelul de colesterol din sânge şi se găsesc în produse de origine animală (carne roşie, lactate nedegresate, ouă), în unele toppinguri pentru salate, în uleiuri de provenienţă tropicală, chipsuri, batoane de ciocolată, dulciuri concentrate, produse de patiserie, popcorn cu unt sau în majoritatea mâncărurilor împachetate sau de tip fast-food;
2. Grăsimi nesaturate, care la rândul lor pot fi polinesaturate si mononesaturate. Acestea ajută la scăderea nivelului de colesterol şi se găsesc cam în toate tipurile de ulei (ulei de măsline, susan, de floarea soarelui, ulei de cocos sau ulei de palmier), în soia, porumb. Grăsimile mononesaturate sunt găsite în uleiul de măsline și de alune și în unele tipuri de alune, migdale, nuci și alte fructe oleaginoase. Grăsimile polinesaturate se găsesc mai ales în uleiurile vegetale si peşte.
Ce cantitate de grăsimi este indicat să consumăm zilnic?
Se recomandă ca aportul de grăsimi din dieta zilnică să nu depașească 30 de procente din numărul total de calorii pe care le ardem de-a lungul întregii zile. O dietă săracă în grăsimi presupune un aport zilnic de grăsime ce nu depașeşte 60-70 grame per total (unde se vor calcula grăsimile rezultate din carne și produsele din carne, din lactate, brânzeturi, unt, uleiuri vegetale sau chiar și anumite cereale si legume).
Ce tip de grăsimi este indicat să consumăm într-o dietă sănătoasă?
O alimentație sănătoasă și o dietă fără colesterol trebuie să se bazeze pe un aport de grăsimi nesaturate si să evite pe cât posibil grăsimile saturate. Acestea reduc semnificativ riscul creșterii colesterolului și al altor boli de inimă și contribuie la asimilarea mai ușoară a vitaminelor și mineralelor de către organism. Alte grăsimi nocive pentru sănătate sunt și grăsimile trans. Acestea provin din uleiuri vegetale modificate chimic pentru a fi mai dense printr-un proces numit hidrogenare și de aceea se mai numesc şi grăsimi hidrogenate. Se găsesc în semipreparate, mâncare fast-food şi produse de patiserie. Astfel, pentru o alimentație sănătoasă este de preferat să eliminați toate produsele care contin grăsimi procesate, care au fost mai întâi topite prin încălzire și apoi solidificate în produsul final.
În ce alimente se găsesc grăsimile bune?
Sursele cele mai importante de grasimi sănătoase sunt:
- uleiul de măsline si cel de rapiță, uleiul de floarea-soarelui, de porumb sau de soia;
- soia, fructele de avocado;
- fructele oleaginoase : nucile, alunele, migdalele si semințele;
- peștele, bogat in acizi grasi omega-3 care sunt foarte benefici pentru sănătate;
- laptele si brânzeturile degresate.
Blogul nostru Ce uleiuri nu sunt nocive pentru sănătatea sistemului cardiovascular vă spune mai multe
În ce alimente se găsesc grăsimile nesănătoase?
- laptele si brânzeturile nedegresate, smântâna, untul nedegresat;
- untura, uleiul de nucă de cocos și de palmier;
- ouăle (gălbenușurile) care trebuie consumate cu atenție;
- carnea de toate tipurile (carnea de porc, vită și oaie, carnea de pasăre cu piele, nedegresată);
- produsele alimentare obținute industrial sau casnic prin diverse procese discutabile de procesare a alimentelor – toată gama de produse care conțin grăsimi saturate și nesaturate sau grăsimi hidrogenate sub forma de uleiuri vegetale, produsele de patiserie, margarină, cartofii prajiți, chipsurile, snacksurile, produsele tip fast-food și în general toate alimentele care conțin grăsimi hidrogenate, toate prăjelile alimentare de casă și chiar concentratele de legume preparate acasă și folosite apoi în rețete diverse, inclusiv pe bază de carne.
Ultimele comentarii