Durerea în piept (angina pectorală, durerea de inimă sau durerea anginoasă din boala coronariană, cardiopatia ischemică sau din infarctul miocardic) este modalitatea prin care inima ne anunță că nu are suficient oxigen și substanțe nutritive pentru ceea ce organismul îi cere să facă.
Aceasta se întamplă atunci când arterele coronare (arterele care irigă inima cu sânge) sunt strâmtorate (îngustate) datorită depunerilor de grăsimi ca urmare a procesului de ateroscleroză, care vor reduce debitul sangvin la acel nivel. Angina poate să apară și în cadrul altor boli cum ar fi anemia, bolile valvulare aortice, tulburările de ritm cardiac sau funcționarea exagerată a glandei tiroide și în toate situațiile în care efortul care se solicită din partea inimii este peste capacitățile pe care ea le are sau în situațiile în care are nevoie de mai mult oxigen decât în condiții normale. Termenul medical de angină se referă, ad litteram, la o durere specifică, apărută la nivelul toracelui.
Da, durerea în piept care are drept cauză o afecțiune cardiovasculară este un simptom îngrijorător care poate să semnaleze prezența unei stenoze (îngustări, strâmtorări) la nivelul arterelor care hrănesc inima (arterele coronare). Atunci când durerea se prelungește, este foarte intensă, nu cedează la Nitroglicerină sublingual poate anunța un infarct miocardic. Mitul conform căruia „inima nu doare” nu este real, inima doare și astfel semnalează faptul că este ceva in neregulă cu ea.
Durerea anginoasă apare atunci când arterele coronare (arterele care irigă inima cu sânge) sunt strâmtorate (îngustate) datorită depunerilor de grăsimi ca urmare a procesului de ateroscleroză, care vor reduce debitul sangvin la acel nivel. Angina poate să apară și în cadrul altor boli cum ar fi anemia, bolile valvulare aortice, tulburările de ritm cardiac sau funcționarea exagerată a glandei tiroide și în toate situațiile în care efortul care se solicită din partea inimii este peste capacitățile pe care ea le are sau în situațiile în care are nevoie de mai mult oxigen decât în condiții normale.
Principalele tipuri de angină sunt:
angina instabilă, o stare evolutivă mai gravă a anginei pectorale, care poate apărea și în repaus sau chiar în somn, fără să poată fi prevăzută în vreun fel. Angina instabilă trebuie să fie interpretată ca un semn al unei afectări cardiace severe, care precede, mai devreme sau mai târziu, un infarct miocardic.
Dacă aveți dureri la nivelul toracelui, trebuie să vă adresați unui medic cardiolog care poate stabili dacă aceste dureri sunt de cauza cardiacă sau nu.
Primul pas este un consult cardiologic amănunțit care va include istoricul medical şi familial şi stilul de viaţă cu calculul scorului de risc cardiovascular și o examinare fizică detaliată.
Electrocardiograma de repaus poate să releve modificări de fază terminală specifice cardiopatiei ischemice sau o tulburare de ritm care poate agrava evoluția sau poate precipita apariția anginei (fibrilație atrială, ritmuri tahicardice…).
Ecocardiografia poate descoperi tulburări de contractilitate, fracție de ejecție redusă, disfuncție diastolică (tulburare de relaxare) dar poate să fie si normală.
Dopplerul tisular poate sa aducă informații suplimentare privind modul de irigare al pereților inimii.
Testul de efort pe covor rulant este probabil una dintre cele mai importante investigații pentru pacientul cu angină pectorală pentru că relevă prezența ischemiei și, de multe ori, pune indicația de coronarografie.
În cadrul testului de efort vi se vă cere să faceți un efort gradat, supravegheat, cu ajutorul unui covor rulant, timp în care activitatea inimii dumneavoastră va fi urmărită prin electrocardiogramă. Testul de efort nu vă testează capacitatea de efort ci evidențiază modificările care apar pe electrocardiogramă în cadrul unui efort fizic susținut și dozat, conform unui protocol standardizat. Dacă durerea în piept (angina) apare la un asemenea efort și are un corespondent pe electrocardiogramă (modificări ischemice sau tulburări de ritm), este limpede: aveți o boală cardiacă ischemică (boală coronariană).
Monitorizarea ambulatorie (Holter) EKG pe 12 canale pe 24 sau 48 de ore va înregistra electrocardiograma atunci când sunteti pus să vă desfașurați activitatea zilnică obișnuită și va sesiza dacă apar modificări.
Dacă testul de efort sau monitorizarea Holter EKG pe 12 canale ridică suspiciunea unei boli coronariene, atunci sunt necesare investigații mai amănunțite, cum este angioCT–ul coronarian sau angiografia coronariană (coronarografia), metode care vizualizează arterele coronare și identifică locul și mărimea stenozelor pe care le aveți la nivelul acestora.
Dacă medicul vă indică una dintre aceste investigatii, nu le amânați! Un diagnostic corect făcut la timp poate preveni un infarct miocardic acut și, uneori, vă poate salva viața!
De asemenea, dacă aveți dureri anginoase, medicul cardiolog va decide ce tratament medicamentos să urmați și ce regim de viață ar trebui să aveți. La fel de importante sunt măsurile legate de stilul de viață și de eliminarea factorilor de risc cardiovasculari: o dietă adecvată, exercițiul fizic, controlul greutății corporale, eliminarea fumatului.
Dacă leziunile arterelor coronare sunt importante, medicul cardiolog vă poate recomanda o procedură intervențională asupra inimii (dilatare transluminală percutană cu montare de stent)
