Factorii de risc cardiovascular favorizează depunerea de colesterol şi formarea plăcilor de aterom pe arterele care hrănesc inima (arterele coronare), arterele care irigă creierul (arterele carotide) sau arterele care irigă picioarele. În consecinţă, instalarea şi progresia aterosclerozei se poate petrece mai rapid sau mai lent, în funcţie de prezenţa sau absenţa acestor factori de risc.
Numeroase studii clinice şi statistice extensive au corelat aceşti factori de risc cu apariţia bolilor cardiovasculare iar asocierea mai multor factori de risc creşte sensibil probabilitatea apariţiei bolilor cardiovasculare.
Screeningul sistematic pentru boli cardiovasculare este recomandată pacienților cu mulți factori de risc cardiovasculari (de exemplu în cazul celor cu istoric familial de boală cardiovasculară la vârstă prematură, hiperlipemie familială, factori de risc cardiovascular majori –fumat, valori tensionale mari, diabet zaharat sau valori crescute ale lipidelor serice) sau celor cu comorbidități ce cresc riscul cardiovascular.
Principalele investigații care formează screeningul de boli cardiovasculare pentru o persoană sănătoasă sunt:
Primul pas este un consult cardiologic amănunțit care va include istoricul medical şi familial şi stilul de viaţă cu calculul scorului de risc cardiovascular și o examinare fizică detaliată.
Electrocardiograma de repaus poate să releve modificări de fază terminală specifice cardiopatiei ischemice sau o tulburare de ritm care poate complica evoluția bolii cardiace ischemice (fibrilație atrială, ritmuri tahicardice…).
Ecocardiografia poate descoperi tulburări de contractilitate, fracție de ejecție redusă (adică reducerea performanței cardiace), disfuncție diastolică (tulburare de relaxare) dar deseori la pacienții cu boală cardiacă ischemică ecocardiografia poate să fie normală. Dopplerul tisular poate să aducă informații suplimentare privind modul de irigare a pereților inimii.
Testul de efort pe covor rulant este probabil una dintre cele mai importante investigații pentru screeningul cardiovascular pentru că poate releva prezența ischemiei (adică a lipsei de oxigen și de substanțe nutritive într-un anumit teritoriu cardiac datorită depunerilor de colesterol la nivelul vaselor) sau poate declanșa o tulburare de ritm.
În cadrul testului de efort vi se vă cere să faceți un efort gradat, supravegheat, cu ajutorul unui covor rulant, timp în care activitatea inimii dumneavoastră va fi urmărită prin electrocardiogramă. Testul de efort nu vă testează capacitatea de efort ci evidențiază modificările care apar pe electrocardiogramă în cadrul unui efort fizic susținut și dozat, conform unui protocol standardizat. Dacă la testul de efort apar modificări ischemice sau tulburări de ritm, este foarte probabil să aveți o boală cardiacă ischemică (boală coronariană).
Monitorizarea ambulatorie (Holter) EKG pe 12 canale pe 24 sau 48 de ore va înregistra electrocardiograma atunci când sunteti pus să vă desfașurați activitatea zilnică obișnuită și va sesiza dacă apar modificări.
Dacă testul de efort sau monitorizarea Holter EKG pe 12 canale ridică suspiciunea unei boli coronariene, atunci sunt necesare investigații mai amănunțite, cum este angioCT–ul coronarian sau angiografia coronariană (coronarografia), metode care vizualizează arterele coronare și identifică locul și mărimea stenozelor pe care le aveți are la nivelul acestora. Dacă medicul vă indică una dintre aceste investigatii, nu le amânați! Un diagnostic corect, formulat la timp poate preveni un infarct miocardic acut și, uneori, vă poate salva viața!
Medicul vă poate recomanda și o monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 sau 48 ore dacă suferiți de hipertensiune arterială.
Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale timp de 24 sau 48 de ore va măsura valorile tensiunii arteriale atunci când sunteți pus să vă desfașurați activitatea zilnică obișnuită și va realiza un grafic cu valorile tensionale din viața de zi cu zi, depistând dacă la baza agravării crizelor anginoase stau ascensiuni tensionale. Frecvent, pacienții cu cardiopatie ischemică asociază un scor de risc cardiovascular ridicat și hipertensiune arterială.
De asemenea, pot fi recomandate teste suplimentare şi investigaţii mai complexe, precum: calcul scor de calciu coronarian prin angioC la nivelul arterelor coronare, analize specifice de sânge (profilul lipidic – colesterol seric, HDL, LDL colesterol, trigliceride, glicemie, hemoleucogramă, probe hepatice, renale, funcția tiroidiană…), analiza gazelor sangvine.
Dacă scorul de risc cardiovascular calculat indică un risc înalt și foarte înalt, medicul vă poate recomanda investigații de screening pentru ateromatoza carotidiană (Ecografia Doppler de carotide) sau arteriopatie obliterantă la nivelul membrelor inferioare (Ecografia Doppler arterială periferică).
Un parcurs simplu, gândit ca să primești răspunsuri clare și recomandări medicale pe care le poți urma.
constă în studierea documentelor medicale pe care le-ați adus, anamneza (discuția cu pacientul), investigațiile inițiale standard (EKG, măsurare tensiune arterială, ecografie cardiacă).
În momentul în care diagnosticul a fost stabilit veți primi rezultatul consultului împreună cu recomandările necesare, schema de tratament și scrisoarea medicală.
Medicii Cardioclass evalueaza pacienti aflati la prima investigatie, dar si
cazuri complexe care au nevoie de monitorizare atenta.
