Screening scor de risc cardiovascular

Ce este scorul de risc cardiovascular?

Scorul de risc cardiovascular reprezintă un instrument utilizat pentru a estima probabilitatea pe care o are o persoană de a dezvolta în timp afectarea arterelor organismului prin depunerea de colesterol la nivelul acestora (ateroscleroză), aceasta având drept consecinţă producerea de afecţiuni ale inimii şi ale vaselor de sânge, respectiv riscul de deces de cauză cardiovasculară la 10 ani al unui individ.

Factorii de risc cardiovascular favorizează depunerea de colesterol şi formarea plăcilor de aterom pe arterele care hrănesc inima (arterele coronare), arterele care irigă creierul (arterele carotide) sau arterele care irigă picioarele. În consecinţă, instalarea şi progresia aterosclerozei se poate petrece mai rapid sau mai lent, în funcţie de prezenţa sau absenţa acestor factori de risc. Numeroase studii clinice şi statistice extensive au corelat aceşti factori de risc cu apariţia bolilor cardiovasculare.

Când se cuantifică scorul de risc cardiovascular?

Estimarea sistematică a riscului cardiovascular este recomandată pacienților cu mulți factori de risc cardiovascular (de exemplu în cazul celor cu istoric familial de boală cardiovasculară la vârstă prematură, hiperlipemie familială, factori de risc cardiovascular majori -fumat, valori tensionale mari, diabet zaharat sau valori crescute ale lipidelor serice) sau celor cu comorbidități ce cresc riscul cardiovascular.

De asemenea, conform recomandărilor din 2019, estimarea sistematică a riscului cardiovascular este necesară la toți adulții asimptomatici peste 40 de ani fără factori de risc cardiovascular cunoscuți. Screeningul pentru factorii de risc se recomandă la bărbații peste 40 ani și la femeile peste 50 ani sau post-menopauză. Se recomandă estimarea repetată a riscului cardiovascular la 5 ani, și chiar mai frecvent la indivizii cu risc la limită pentru inițierea tratamentului.

Persoanele sub 50 ani cu un singur factor de risc cardiovascular semnificativ crescut (cum ar fi nivelul de colesterol peste 310 mg/dL (8 mmol/L) sau valorile teniunii arteriale de 180/110 mmHg sau mai mult), care prin el însuși e periculos, deși au un risc absolut de boli cardiovasculare scăzut, asociază un risc relativ sau risc cardiovascular crescut pe toată durata vieții. Din acest motiv, aceștia necesită screening cardiovascular periodic și recomandări cu privire la modificarea stilulului de viață pentru reducerea riscului cardiovascular.

În plus, întrucât vârsta este elementul principal al riscului cardiovascular și majoritatea indivizilor au deja un risc (foarte) înalt la vârsta de 65 ani, managementul riscului cardiovascular prin screening al pacientului vârstnic este foarte important.

Bazat pe categoriile principale de risc cardiovascular, se recomandă screeningul pentru hipercolesterolemia familială tuturor indivizilor cu vârsta sub 50 ani care au istoric familial de boală cardiovasculară prematură la rudele de gradul întâi (sub 55 ani la sexul masculin, sub 65 ani la sexul feminin), folosind un scor clinic validat.

Care sunt principalele categorii de risc?

Principalele categorii de risc cardiovascular sunt:

  1. Risc foarte înalt, cuprinde indivizi cu cel puțin una din următoarele:
  • boală cardiovasculară documentată clinic sau imagistic Conceptul de boală cardiovasculară documentată clinic include infarctul miocardic acut anterior, revascularizare coronariană și alte proceduri de revascularizare arterială (prin bypass sau angioplastie), accident vascular cerebral, anevrism aortic și boală arterială periferică. Boala cardiovasculară documentată imagistic include plăci semnificative la coronarografie (peste 50%) sau la ecografia Doppler de artere carotide, dar NU include modificări ale unor parametri ca îngroșarea peretelui (complexul intimă-medie) la nivelul arterelor carotide;
  • diabet zaharat cu afectare de organ țintă (cum ar fi proteinuria) sau cu un factor de risc major, cum ar fi fumatul, hipercolesterolemia marcată sau hipertensiunea importantă;
  • boala renală cronică severă (RFGe<30 mL/min/1,73 m2)
  • SCORE ≥10%;
  • hipertrigleceridemia familială cu boală cardiovasculară sau alt factor de risc major.

2. Risc înalt, cuprinde indivizi cu:

  • nivel marcat crescut al unui factor de risc, în mod particular valorile colesterolului peste 310 mg/dL (8 mmol/L) (de ex. în hipercolesterolemia familială), LDL colesterol peste 190 mg/dl sau TA ≥180/110 mmHg;
  • cei mai mulți indivizi cu diabet zaharat (cu excepția celor tineri, cu diabet zaharat tip 1 și fără factori de risc major, care pot avea un risc scăzut sau moderat);
  • boala renală cronică moderată (RFGe =30-59 mL/min/1,73 m2)
  • SCORE ≥5% și <10%;
  • Hipertrigliceridemia familială fără boală cardiovasculară sau alt factor de risc major;

3. Risc moderat cuprinde indivizi tineri cu diabet zaharat, sub 50 ani sau cu SCORE ≥1% și ≤5% la 10 ani.;

4. Risc scăzut cuprinde indivizi cu SCORE<1%.

Cum se reduce scorul de risc cardiovascular?

Reducerea scorului de risc cardiovascular se realizează prin programele de prevenție cardiovasculară.

Astfel, prevenția primară se adresează unui individ sănătos care nu este diagnosticat cu nicio afecțiune cardiovasculară iar prin prevenție se încearcă reducerea riscului în așa fel încât să nu dobândească în timp o boală cardiovasculară. Practic, prevenția primară se referă la depistarea și corectarea factorilor de risc al bolilor cardiovasculare.

Prevenția secundară reprezintă un ansamblu de măsuri și recomandări care sunt aplicate la cei cu boală cardiacă diagnosticată și care determină evitarea reapariției unui nou eveniment cardiovascular. Prevenția secundară se adresează astfel celor care au suferit un infarct, au leziuni coronariene depistate angiografic, au un stent sau au avut un bypass aortocoronarian, au avut un accident vascular cerebral.

Obiectivele principale ale prevenției cardiovasculare care reduc scorul de risc cardiovascular cuprind:

  • Renunțarea la fumat; 
  • Dietă săracă în grăsimi saturate, cu încurajarea consumului de cereale integrale, legume, fructe și pește;
  • Activitate fizică regulată: cel puțin 150 de minute de activitate fizică aerobică moderată pe săptamână (30 de minute, 5 zile/săptămână) sau 75 de minute de activitate fizică aerobică intensă (15 minute, 5 zile/săptămână) sau o combinație a celor două. (3,5-7 ore de activitate fizică moderată-intensă pe săptămână sau 30-60 minute în majoritatea zilelor);
  • Menținerea greutății corporale în limite normale: IMC 20-25 kg/m2, evitarea obezității tip abdominal (circumferința abdominală sub 94 cm la bărbați și sub 80 cm la femei); 
  • Tratamentul corect al hipertensiunii arteriale cu menținerea tensiunii arteriale sub 140/90 mmHg;
  • Menținerea unui profil lipidic normal astfel:
    • ținta primară o reprezintă colesterolul rău (LDL-Colesterol). Astfel, limitele între care trebuie menținut acesta sunt diferite în funcție de categoria de risc al individului respectiv:
      • la pacienții cu risc foarte înalt (inclusiv cei cu diabet zaharat) ținta pentru LDL colesterol este sub 55 mg/dL (1,4 mmol/L) sau o reducere cu peste 50% din valoarea inițială dacă valoarea de la care se pornește este între 55-70 mg/dL;
      • la pacienții cu risc înalt (inclusiv cei cu diabet zaharat) ținta pentru LDL colesterol este sub 70 mg/dL(1,8 mmol/L) sau o reducere cu >50% dacă valoarea de la care se pornește este între 70-100 mg/dL (1,8 și 2,6 mmol/L);
      • la pacienții cu risc moderat ținta pentru LDL colesterol este sub 100 mg/dL (2.6 mmol/L);
      • la pacienții cu risc scăzut ținta pentru LDL colesterol este sub 116 mg/dL (3 mmol/L).
    • HDL-Colesterol – nu este definită o țintă de atins, dar se consideră că valoarea de peste 40 mg/dL (1,0 mmol/L) la bărbați și peste 45 mg/dL (1,2 mmol/L) la femei indică un risc cardiovascular scăzut;
    • Trigliceridele – pentru valoarea trigliceridelor nu este definită o țintă de atins, dar atunci când nivelul seric al acestora este sub 150 mg/dL (<1,7 mmol/L) indică un risc cardiovascular scăzut.
  • Tratamentul corect al diabetului zaharat – la pacienții diabetici, pentru reducerea riscului cardiovascular se recomandă menținerea hemoglobinei glicozilate HbA1c sub 7% (53 mmol/mol);
  • Reducerea stresului – Atitudinea pozitivă, somnul suficient, practicarea de tehnici de relaxare mentală reduc scorul de risc cardiovascular.

De 11 ani Cardioclass vă învață cum să vă păstrați inima sănătoasă

 Programări prompte

0722327183, 0212500651, 0371318017

office@cardioclass.ro

Str. Negoiu 17, sector 3, București