Ce simte un pacient cu flutter atrial? Care sunt simptomele flutterului atrial?

Unele persoane nu realizează că au flutter atrial iar bătăile cardiace pot să rămână  regulate, fiind diagnosticat pe o electrocardiogramă (EKG) de rutină facută pentru alt motiv. Simptomele flutterului atrial pot include: palpitații (mai ales cu ritm rapid), scurtarea respirației și fatigabilitate, dificultate în desfășurarea activităților zilnice, durere sau disconfort la nivelul pieptului, amețeală.

Care sunt cauzele flutterului atrial?

Există câteva motive comune care predispun anumite persoane să dezvolte flutter atrial asa cum sunt afecțiunile coronariene (afectarea arterelor inimii) sau afecțiunile structurale cardiace. Afecțiunile pulmonare ca bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) sau apneea de somn, afecțiunile tiroidiene și abuzul de alcool predispun către dezvoltarea flutterului atrial.

Cum se diagnostichează flutterul atrial?

Flutterul atrial nu este o condiție pe care să v-o puteti autodiagnostica. Dacă aveți vreuna dintre simptomele descrise (fatigabilitate, ameteală, sufocare la efort sau palpitații) este bine să consultați un cardiolog fără întârziere.

Pentru stabilirea diagnosticului, de primă intenție vi se va face un consult cardiologic amănunțit. În vederea evidenţierii cauzelor, medicul realizează o examinare fizică detaliată şi poartă o conversaţie cu pacientul privind istoricul medical şi familial şi stilul de viaţă, care pot releva cauza ce stă la baza acestei aritmii.

Ulterior vi se va recomanda o electrocardiogramă de repaus (EKG) care înregistrează activitatea electrică a inimii  în momentul respectiv și are un aspect tipic în cazul pacienților cu flutter atrial.

Poate fi utilă și o ecocardiografie (pentru a exclude anomalii structurale cardiace) și un test de efort pe covor rulant (care uneori poate declanșa tulburarea de ritm). Dacă tulburarea de ritm apare la testul de efort și are un corespondent pe electrocardiogramă aritmia necesită tratament.

Dacă medicul vă indică una dintre aceste investigatii, nu le amânați! Un diagnostic corect pus la timp poate preveni o aritmie severă și, uneori, vă poate salva viața!

Un flutter persistent poate fi surprins și diagnosticat pe electrocardiograma (EKG) de repaus. În cazul celui intermitent, episodul se poate termina în momentul efectuării electrocardiogramei, care astfel poate fi perfect normală. De aceea, este necesară monitorizarea ambulatorie (Holter) EKG pe 24 sau 36 sau 72 ore care surprinde pacientul în viața de zi cu zi și nu pe patul de cabinet și ajută la diagnosticul diferențial între flutterul atrial intermitent și persistent (cu alegerea astfel a tratamentului optim – antiaritmic de menținere a ritmului sinusal sau de control al frecvenței cardiace cu rămânerea în flutter atrial).

Pentru pacienții cu episoade rare de palpitații se poate opta pentru monitorizarea ambulatorie EKG de lunga durată (7-14, 21 zile) sau monitorizarea telemetrică EKG, metode care pot surprinde tulburările de rim care apar mai rar.

Cum se tratează flutterul atrial?

Există mai multe modalități de tratament pentru flutterul atrial, iar medicul cardiolog va discuta cu dvs diverse opțiuni și va decide ce tip de tratament este optim pentru fiecare pacient în parte.

Unul dintre cele mai importante aspecte în tratamentul flutterului atrial este de a evalua dacă pacientul respectiv are nevoie sau nu de tratament anticoagulant (de subțiere a sângelui). Alt aspect important este tratarea/eliminarea cauzei subjacente (pulmonare, tiroidiene, alcool) ce a determinat flutterul atrial.

Tratamentul medicamentos antiaritmic poate fi folosit, dar, în general, un flutter atrial este rezistent la medicație. Se pot utiliza betablocante sau blocante de calciu pentru controlul ritmului.

Cardioversia electrică este folosită în încercarea de a restaura ritmul sinusal, dacă aritmia nu dispare de la sine sau dacă este acompaniată de simptome deranjante. Aceasta presupune un mic șoc electric la nivelul inimii (cu ajutorul unor padele aplicate pe piept sub ușoară anestezie), care adesea restaurează ritmul sinusal normal. Procedura este rapidă și sigură și durează cateva minute, dar, în cazul flutterului atrial, rata de recurență este foarte ridicată.

Ablația prin cateter este de obicei prima linie de tratament pentru flutterul atrial și este singurul tratament curativ pentru acesta, mai bun decât medicamentele sau cardioversia. Ablația prin cateter presupune că se intră cu un fir de sârmă foarte subțire (cateter) printr-o venă de la mână sau de la picior, care, antrenată de torentul sangvin, ajunge până în inimă. Electrozii care sunt pozitionați în vârful acestui cateter măsoară semnalele electrice de la nivelul inimii și identifică zonele cu probleme. Undele de radiofrecvență transmise prin aceste catetere sunt utilizate pentru a distruge zonele cu probleme oprind astfel transmiterea de semnale care determină flutterul la nivelul inimii (acesta se produce datorită unui circuit electric reintrant la nivelul atriului drept care poate fi întrerupt ușor prin curenți de radiofrecvență). Acești curenți nu distrug și nu dăuneaza inimii dar, opresc acea mică parte să transmită impulsuri electrice și astfel întrerup flutterul atrial. Ablația prin cateter se poate face sub anestezie locală cu sedare sau sub anestezie generală. Procedura este rapidă și în general nu necesită spitalizare pacienții revenind acasă în aceeași zi sau în dimineața următoare. Rata de succes este ridicată peste 90% iar riscurile asociate procedurii sunt reduse și includ riscul de sângerare la nivelul puncției sau în jurul inimii și un risc foarte mic de a necesita cardiostimulare permanentă (pacemaker).

Ablația prin cateter este o procedură nechirurgicală, minim invazivă care presupune că se intră cu un fir de sârmă foarte subțire (cateter) printr-o venă de la mână sau de la picior, care, antrenată de torentul sangvin, ajunge până în inimă. Electrozii care sunt pozitionați în vârful acestui cateter măsoară semnalele electrice de la nivelul inimii și creează o hartă virtuală 3D a inimii utilizând un sistem  de mapare asistat de calculator. Utilizând semnalele electrice de la nivelul inimii se identifică locul (focarul) exact de origine a bătăilor ectopice urmată de eliberarea unei energii de înaltă frecvență la acest nivel pentru a elimina bătăile anormale. Undele de radiofrecvență transmise prin aceste catetere sunt utilizate pentru a distruge zonele cu probleme oprind astfel transmiterea de semnale care determină extrasistolele ventriculare. Acești curenți nu dăuneaza inimiii dar opresc acea mică parte să transmită impulsuri electrice și astfel întrerup  focarul care furnizează extrasistolele ventriculare.

Ablația prin cateter se poate face sub anestezie locală cu sedare sau sub anestezie generală. Procedura este rapidă și în general nu necesită spitalizare, pacienții revenind acasă în aceeași zi sau în dimineața următoare. Rata de succes este ridicată peste 85% iar riscurile asociate procedurii sunt reduse (1-2%) și includ riscul de sângerare la nivelul puncției sau în jurul inimii și un risc foarte mic de a necesita cardiostimulare permanentă (pacemaker).

Ce presupune urmărirea unui pacient cu flutter atrial?

Afecțiunea este o maladie cronică a cărei evoluție este grevată de perioade de ameliorare și de control al simptomatologiei și de perioade de agravare și, din acest motiv, este foarte importantă legătura cu medicul cardiolog care va adapta tratamentul în funcție de cerințele fiecăruia.

Astfel, consultul cardiologic complet (care include electrocardiograma de repaus și ecocardiografia) trebuie repetat la intervalul de timp setat de medicul cardiolog (de obicei la 3 luni sau mai des dacă este vorba de o agravare a aritmiei și a simptomatologiei).

Monitorizarea ambulatorie periodică a electrocardiogramei este necesară pentru controlul eficient al frecvenței cardiace iar monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale este de asemenea recomadabilă dacă sunteți hipertensiv, pentru a obține un grafic tensional normal.

Testul de efort pe covor rulant se recomandă a fi repetat anual în cazul flutterului de cauză ischemică, pentru a aprecia necesitatea unei investigații invazive (coronarografie). De acemenea, consultațiile online și serviciile de telemedicină sunt foarte utile pentru urmărirea corectă a acestor pacienți.

Ascultați sfaturile pe care le primiți de la cardiologul dvs, nu întrerupeți tratamentul fără să cereți acordul acestuia. Nu amânați consulturile cardiologice periodice chiar dacă vă simțiți bine! Medicația cardiovasculară nu este prescrisă pe viață, dozele de medicament trebuie adaptate în funcție de evoluția fiecăruia și o evaluare corectă, făcută la timp vă poate salva viața.