Ce simțiți dacă aveți insuficiență cardiacă? Care sunt simptomele insuficienței cardiace?

Dispneea, definită ca jena respiratorie, senzaţia de respiraţie incompletă, scurtă sau efortul de respiraţie resimţit de către pacient ca și gâfâială este unul dintre primele simptome care apare la pacienții cu insuficiență cardiacă.

Dispneea se întâlneşte sub trei forme:

1. dispneea de efort care apare în mod fiziologic la un efort fizic intens, dar este considerată patologică atunci când se face simţită la un nivel de efort care în mod normal este bine tolerat. În evoluţia unei boli cardiace (ex. stenoza mitrală) poate să apară imediat, fiind consecinţa hipertensiunii pulmonare (creşterea presiunii în vasele pulmonare).

În unele boli cardiace hipertensiunea pulmonară apare din cauza dificultăţii întoarcerii sângelui la inimă, cu stagnarea acestuia în circulaţia pulmonară, îngreunând astfel respiraţia cu apariția dispneei.

 b. ortopneea (dificultatea de a respira în poziţie culcată) care seameliorează la ridicarea în şezut sau în ortostatism. Explicaţia acestui fenomen constă în faptul că, în poziţie culcată, plămânul se încarcă şi mai mult cu sânge, acestuia din urmă fiindu-i stânjenită întoarcerea la inimă din cauza bolii cardiace. Astfel, efortul respirator creşte, determinând apariţia ortopneei, iar pacientul pentru a putea respira este nevoit să stea ridicat la marginea patului. Dispneea de repaus sau ortopneea apare mai ales în fazele mai avansate ale insuficienţei cardiace.

c. dispneea paroxistică nocturnă (dispneea care survine brusc în timpul nopţii şi trezeşte pacientul din somn) este o formă de dispnee care nu trebuie neglijată, deoarece apare în situaţii grave de afectare cardiacă.

Dispneea, în fazele mai grave, este însoţită de tuse, initial seacă, iritativă care se agravează treptat devenind productivă, bolnavul începând să expectoreze o spută colorată în roz, situaţie de o deosebită gravitate (edem pulmonar), care evoluează rapid şi care poate conduce la deces într-un interval de timp scurt.

Lipsa de aer poate fi moderată sau severă, temporară sau de lungă durată, în funcţie de cauză. Respiraţia poate fi inconfortabilă, uneori chiar dureroasă, cu senzaţie de presiune la nivelul pieptului.

Dacă aceste simptome sunt recurente, apar brusc sau se înrăutăţesc, nu ezitaţi să mergeţi la medic, pentru a descoperi cauza din spatele acestora şi a beneficia de un tratament adecvat.

Care sunt cauzele insuficienței cardiace?

Insuficiența cardiacă este produsă mai ales de factori sau boli care afectează capacitatea de pompare a ventriculului stâng (disfuncție sistolică) cum ar fi:

– boli coronariene sau infarct miocardic (cea mai comună cauză);

– hipertensiune arterială slab controlată, diabet zaharat sau afectiuni tiroidiene;

– cardiomiopatia, cardiomiopatia alcoolică, infecția sau inflamația mușchiului inimii (miocarditele);

 – boli sau rupturi valvulare (stenoza sau insuficiența mitrală, insuficiența aortică);

– boli ale inimii ce determină o frecvență cardiacă prea mare, prea mică sau neregulată (aritmii);

– boli ale sacului ce învelește inima (boli ale pericardului);

– boli congenitale de cord;

– vârsta; odata cu înaintarea în vârsta mușchiul inimii devine mai rigid, împiedicând inima să se umple cu sânge;

– consumul cocainei sau al altor droguri ilegale.

Alteori insuficiența cardiacă se poate datora faptului că ventriculul stâng nu se mai poate umple normal, afecțiune ce poartă numele de insuficiență cardiacă diastolică. Aceasta poate fi cauzată de hipertensiune arterială, boli coronariene, boli valvulare sau boli pericardice.

Cea mai des întâlnită cauză a insuficienței cardiace este agravarea bolii care a determinat apariţia acestui simptom. Anumiți factori pot duce la înrăutațirea bruscă a insuficienței cardiace și uneori la o patologie cu potențial letal cum ar fi edemul pulmonar sau șocul cardiogen.

Cum se diagnostichează insuficiența cardiacă?

Ce trebuie să faceți dacă bănuiți că aveți insuficiență cardiacă?

Dacă simțiți senzație de sufocare la eforturile pe care până acum le puteați face fără probleme, dacă noaptea vă treziți brusc din somn cu senzație de lipsă de aer sau cu nevoia de a dormi pe mai multe perne sau de a vă ridica la marginea patului ca să respirați mai ușor, dacă vi se umflă picioarele, sau sunteți slăbit trebuie să vă adresați unui medic cardiolog care poate stabili dacă aceste simptome sunt de cauză cardiacă sau nu.

Pentru stabilirea diagnosticului, de primă intenție vi se va face un consult cardiologic amănunțit. În vederea evidenţierii cauzelor insuficienței cardiace, medicul realizează o examinare fizică detaliată şi poartă o conversaţie cu pacientul privind istoricul medical şi familial şi stilul de viaţă, care pot releva cauza ce stă la baza acestui simptom.

Electrocardiograma de repaus poate să releve o tulburare de ritm care stă la baza insuficienței cardiace (fibrilație atrială, …) sau modificări de fază terminală specifice insuficienței cardiace ischemice.

Ecocardiografia poate descoperi cauza organică a insuficienței cardiace (leziune valvulară, fracție de ejecție redusă – cardiomiopatie, malformație congenitală, afecțiuni pericardice, disfuncție diastolică severă).

Ulterior, aceste investigații pot fi completate cu un test de efort pe covor rulant (care poate indica drept cauză a insuficienței cardiace prezența de stenoze la nivelul arterelor care hrănesc inima, arterele coronare) sau test de mers 6 minute.

În cadrul testului de efort vi se va cere să faceți un efort gradat, supravegheat, cu ajutorul unui covor rulant, timp în care activitatea inimii dumneavoastră va fi urmărită prin electrocardiogramă. Testul de efort nu vă testează capacitatea de efort ci evidențiază modificările care apar pe electrocardiogramă în cadrul unui efort fizic susținut și dozat, conform unui protocol standardizat. Dacă dispneea (sufocarea) apare la un asemenea efort și are un corespondent pe electrocardiogramă (modificări ischemice sau tulburări de ritm), este limpede: aveți o boală cardiacă. Testul de mers 6 minute este pentru a vă testa capacitatea de efort și progresele pe care le faceți sub tratamentul prescris.

Monitorizarea ambulatorie (Holter) EKG pe 6 sau 12 canale timp de 24 sau 48 de ore va înregistra electrocardiograma atunci când sunteți pus să vă desfașurați activitatea zilnică obișnuită și va sesiza dacă apar modificări ischemice sau tulburări de ritm. Dacă testul de efort sau monitorizarea Holter EKG pe 12 canale ridică suspiciunea unei boli coronariene drept cauză a insuficienței cardiace, atunci sunt necesare investigații mai amănunțite, cum este angioCT–ul coronarian sau angiografia coronariană (coronarografia), metode care vizualizează arterele coronare și identifică locul și mărimea stenozelor pe care le aveți la nivelul acestora. Dacă medicul vă indică una dintre aceste investigatii, nu le amânați! Un diagnostic corect pus la timp poate preveni un infarct miocardic acut și, uneori, vă poate salva viața!

Medicul vă poate recomanda și o monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 sau 48 ore dacă suferiți de hipertensiune arterială.

Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale timp de 24 sau 48 de ore va măsura valorile tensiunii arteriale atunci când sunteți pus să vă desfașurați activitatea zilnică obișnuită și va realiza un grafic cu valorile tensionale din viața de zi cu zi, depistând dacă la baza agravării insuficienței cardiace stau ascensiuni tensionale.

De asemenea, pot fi recomandate teste suplimentare şi investigaţii mai complexe, precum: radiografie toracică, computer tomografie/RMN cardiac, scintigrafia de venitilaţie/perfuzie, spirometrie – teste funcţionale respiratorii, bronhoscopia, pulsoximetrie, analize specifice de sânge (hemoleucogramă, D- dimeri, probe hepatice, renale, NT proBNP…), analiza gazelor sangvine.

Cum se tratează insuficiența cardiacă?

Dacă aveți insuficiență cardiacă, medicul cardiolog va decide ce tratament medicamentos să urmați și ce regim de viață ar trebui să aveți. Tratamentul insuficienței cardiace presupune, în principal, măsuri care vizează boala subiacentă responsabilă (ex. tratamentul corect al hipertensiunii arteriale, a leziunilor coronariene sau valvulare etc). Astfel, tratamentul insuficienţei cardiace poate însemna tratamentul hipertensiunii, tratamentul unei aritmii cardiace sau tratamentul bolii coronariene, pericardice sau valvulare.

La fel de importante sunt măsurile legate de stilul de viață și de eliminarea factorilor de risc cardiovasculari: o dietă adecvată cu sare cât mai puțină, exerciţii fizice moderate, eliminarea kilogramelor în plus, ținerea sub control a tensiunii arteriale, reducerea stresului, practicarea exerciţiilor de respiraţie profundă, renunţarea la fumat. Medicul cardiolog este singurul în măsură să recomande tratamentul eficient pentru insuficiență cardiacă, în funcţie de cauza care a dus la apariţia acesteia.

Sfaturi legate de stilul de viață și de eliminarea factorilor de risc cardiovasculari pentru pacienții cu insuficiență cardiacă:

• reduceți aportul de sare (sodiu) în alimentație la maxim 4 gr./zi (adică 1,5 gr. sodiu).

Blogul nostru Câtă sare are voie sã consume un pacient cu afecțiuni cardiovasculare? vă explică mai multe

• mențineți greutatea în limite normale;
• monitorizați aportul de lichide și consumul de lichide conform indicației medicului curant, predominent apă, cu evitarea băuturilor cu adaos de zahăr. Evitați alimentele și băuturile excitante (Coca Cola, Pepsi, RedBull, cafea în cantități mari ceai negru, ceai verde, ciocolată neagră). Consumați alcool cu moderație;
• încercați să faceți mișcare zilnic, conform recomandărilor medicului și în funcție de propria capacitate de efort și înrolați-vă într-un program de reabilitare cardiovasculară pentru pacienții cu insuficiență cardiacă (cu exerciții fizice individualizate sub monitorizarea unui medic și sfaturi privind gestionarea riscului cardiovascular);

Link Recuperarea cardiovasculară la pacientul cu insuficiență cardiacă

• evitați temperaturile extreme, vânt puternic, ninsoare/soare puternic;
• controlați-vă tensiunea arterială și încercați să o mențineți în limite normale;
• dormiți suficient, mențineți o atitudine pozitivă cu evitarea emoțiilor negative și a stresului;
• evitați infecțiile intercurente, gripa sau pneumonia, eventual vaccinați-vă;
• purtați îmbrăcăminte adecvată evitând șosetele sau pantalonii strâmți care pot favoriza formarea de cheaguri.

Tratamentul medicamentos al pacientului cu insuficiență cardiacă include diuretice (medicamente care elimină excesul de lichide), betablocante, tonice cardiace.

Tratamentul chirurgical sau intervențional este diferit în funcție de cauza insuficienței cardiace și include:

– revascularizarea miocardică intervențională sau chirurgicală în cazul insuficienței cardiace ischemice cu leziuni coronariene;

– corecția chirurgicală a leziunilor valvulare;

– rezolvarea afecțiunilor pericardice;

– corecția malformațiilor congenitale cardiace.

Ce presupune urmărirea unui pacient cu insuficiență cardiacă?

Insuficiența cardiacă este o maladie cronică a cărei evoluție este grevată de perioade de ameliorare și de control al simptomatologiei și de perioade de agravare și, din acest motiv, este foarte importantă legatura cu medicul cardiolog care va adapta tratamentul în funcție de cerințele fiecăruia.

Astfel, consultul cardiologic complet (care include electrocardiograma de repaus și ecocardiografia) trebuie repetat la intervalul de timp setat de medicul cardiolog (de obicei la 3 luni sau mai des dacă este vorba de o agravare a insuficienței cardiace).

Monitorizarea ambulatorie periodică a electrocardiogramei este necesară pentru controlul eficient al frecvenței cardiace, mai ales dacă aveți tulburări de ritm iar monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale dacă sunteti hipertensiv pentru a obține un grafic tensional normal.

Testul de efort pe covor rulant se recomandă a fi repetat anual în cazul insuficienței cardiace ischemice, pentru a aprecia necesitatea unei investigații invazive (coronarografie). Testul de mers 6 minute vă testează periodic capacitatea de efort și progresele pe care le faceți sub tratamentul prescris.

Periodic este bine să vă înscrieți în programe de recuperare cardiovasculară pentru insuficiența cardiac care  să vă amelioreze capacitatea de efort și să vă amelioreze calitatea vieții.

Link Recuperarea cardiovasculară în insuficiența cardiacă

Cea mai relevantă analiză de sânge la pacienții cu insuficiență cardiacă, care permite monitorizarea acestora la distanță este peptidul natriuretic atrial (NT proBNP) dar, întrucât dozarea acestuia nu este disponibilă oriunde, consultațiile online și serviciile de telemedicină sunt foarte utile pentru urmărirea corectă a acestor pacienți.

Ascultați sfaturile pe care le primiți de la cardiologul dvs, nu întrerupeți tratamentul fără să cereți acordul acestuia. Nu amânați consulturile cardiologice periodice chiar dacă vă simțiți bine! Medicația cardiovasculară nu este prescrisă pe viață, dozele de medicament trebuie adaptate în funcție de evoluția fiecăruia și o evaluare corectă, făcută la timp vă poate salva viața.