Programele de recuperare cardiovasculară postoperatorie sunt necesare în perioada postoperatorie imediată întrucât ameliorează capacitatea de efort și cresc semnificativ calitatea vieții.

De asemenea, pentru menținerea grafturilor permeabile la distanță de momentul chirurgical pacienții trebuie să își schimbe modul de viață (să renunțe la fumat, să mențină tensiunea, colesterolul si glicemia în limite normale, să evite excesul ponderal, să facă mișcare, să evite stresul).

Citește mai mult în blogul nostru Viața cu bypass aortocoronarian: ce reguli trebuie să respecte pacientul?

Protezarea (înlocuirea) valvulară

Pentru corectarea bolilor (leziunilor) valvulare se pot efectua, în anumite situatii, proceduri care să repare și să prezerveze valva pacientului (plastii valvulare), dar în alte situatii este necesară inlocuirea completă a valvei cu o proteză (protezare valvulară)
În functie de materialul din care sunt confectionate, protezele valvulare pot fi mecanice (metalice) sau biologice.

Protezele mecanice sunt alcătuite din inel și discuri metalice acoperite cu pirolit carbon, inelul fiind acoperit cu o textură de material plastic ce ajută la fixarea firelor.

Protezele biologice sunt confecționate din materiale biologice de proveniență animală (pericard bovin, valve porcine), special tratate și fixate pe un schelet metalic cu țesătura textilă de fixare (valve biologice cu stent) sau fără schelet metalic (valve biologice stentless).

Alegerea utilizării unei proteze mecanice sau biologice depinde de criterii bine stabilite. Astfel, valvele mecanice (metalice) se recomandă la pacienții tineri (cu vârsta până la 65-70 de ani), cu speranța de viață îndelungată, fără contraindicații de tratament anticoagulant. Datorită caracteristicilor de construcție a valvei, acestea au o durata de viață nedeterminată, nefiind necesară înlocuirea acestora în absența complicatiilor și în cazul în care pacientul respectă cu strictețe un tratament de întreținere corect.

Valvele biologice sunt indicate în general pacienților vârstnici (peste 65 de ani) la care sunt în mod particular avantajoase din două motive: nu necesita tratament anticoagulant pe termen lung și la vârstnici durabilitatea acestor valve este foarte bună. De asemenea, valvele biologice pot fi recomandate femeilor tinere care doresc să aibă copii (tratamentul anticoagulant oral care este obligatoriu la pacienții purtători de valve mecanice se asociază cu un risc important de producere a malformațiilor congenitale la făt și, din acest motiv, este contraindicat în timpul sarcinii). Pacienta însă trebuie să își asume faptul că o astfel de valvă va trebui înlocuită într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat. De asemenea, protezele biologice sunt recomandate și în cazul pacientilor tineri cu contraindicații la tratamentul anticoagulant. 

Citește mai mult în blogul nostru Viața cu proteză valvulară: ce reguli trebuie să respecte pacientul?

Ce presupune urmărirea unui pacient operat pe cord?

În cazul pacienților care au suferit o intervenție chirurgicală cardiovasculară (bypass aortocoronarian, protezare sau plastie valvulară, corecția unei malformații congenitale cardiace, chirurgia pericardului șamd) este foarte importantă legatura cu medicul cardiolog care va adapta tratamentul în funcție de cerințele fiecăruia și va sesiza eventualele probleme pentru a putea fi corectate la timp.

Astfel, consultul cardiologic complet (care include electrocardiograma de repaus și ecocardiografia) trebuie repetat la intervalul de timp setat de medicul cardiolog (de obicei la 3 luni sau mai des daca este vorba de apariția unor simptome noi sau de o agravare a simptomatologiei existente).

Monitorizarea ambulatorie periodică a electrocardiogramei  este necesară pentru controlul eficient al frecvenței cardiace (mai ales dacă există tulburări de ritm) și pentru aprecierea apariției modificărilor de fază terminală sugestive pentru ischemie (care pot indica o coronarografie). Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale este necesară periodic, atunci când v-o recomandă cardiologul dacă sunteti hipertensiv pentru a obține un control eficient al valorilor tensionale cu un grafic tensional normal.

Testul de efort pe covor rulant se recomandă a fi repetat la 1 lună, 3 luni, 6 luni și un an după bypass aortocoronarian șiapoi anual dacă acesta este normal (negativ) sau mai des dacă se pozitivează sau rezultatul este neconcludent sau cu posibilă semnificație ischemică, pentru a aprecia necesitatea unei investigații invazive (coronarografie).

Analizele de sânge pe care trebuie să le repete periodic (la 6 luni) pacienții operati pe cord includ profilul lipidic – colesterol seric, HDL, LDL colesterol, trigliceride, glicemie, hemoleucogramă, probe hepatice, renale…

Pacienții cu proteze valvulare metalice sau care urmează tratament anticoagulant cu antivitamine K (Sintrom sau trombostop) necesită dozarea periodică a INRului cu monitorizarea INR făcută de către medicul cardiolog și adaptarea corespunzătoare a dozei de medicament astfel încât acesta să fie menținut în limitele terapeutice setate conform diagnosticului.

De asemenea, monitorizarea la distanță a pacientului operat pe cord, inclusiv consultațiile online și serviciile de telemedicină sunt foarte utile pentru urmărirea corectă a acestor pacienți.

Ascultați sfaturile pe care le primiți de la cardiologul dvs, nu întrerupeți tratamentul fără să cereți acordul acestuia. Nu amânați consulturile cardiologice periodice chiar dacă vă simțiți bine! Medicația cardiovasculară nu este prescrisă pe viață, dozele de medicament trebuie adaptate în funcție de evoluția fiecăruia și o evaluare corectă, făcută la timp vă poate salva viața.