Persoanele supraponderale sau obeze au un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare chiar şi atunci când nu au alţi factori de risc. Excesul de greutate cauzat de grăsimi forţează inima să lucreze mai mult şi dezechilibrează valorile colesterolului şi ale glucozei din sânge.

Pentru prevenția cardiovasculară o greutate în limite normale este definită prin Indicele de masă corporală (IMC) 20-25 kg/m2 și evitarea obezității tip abdominal cu menținerea unei circumferințe abdominale sub 95 cm la bărbați și sub 80 cm la femei.

Cum este definită obezitatea? Cum ştiți dacă sunteți obez sau supraponderal?

Specialiştii utilizează doi indicatori pentru a stabili acest lucru: IMC (indicele de masă corporală) şi CA (circumferinţa abdominală):

  • IMC (Indicele de masă corporală) este un indicator util întrucât corelează greutatea cu înălţimea persoanei care este măsurată. Calculaţi-vă IMC şi urmăriți în tabelul de mai jos în ce categorie vă încadrați:

– IMC mai mic de 18.5 – corespunde categoriei subponderal;

– IMC între 18.5 şi 24.9 – corespunde greutăţii normale, sănătoase;

– IMC între 25.0 şi 29.9 – corespunde statusului supraponderal (grăsime în exces);

– IMC peste 30.0 – caracterizează statusul obez (foarte multă grăsime în exces).

  • CA (Circumferinţa abdominală) – grăsimea în exces se poate depune în mai multe părţi ale corpului. Cea mai nocivă este grăsimea care se depune în regiunea abdomenului. Aceasta este cuantificată cu ajutorul acestui parametru. Utilizați o bandă centimetru (croitorie) pentru a vă măsură circumferinţă abdominală. La risc sunt :

– Bărbaţii cu o CA mai mare de de 95 cm;

– Femeile cu o CA mai mare de 80 cm.

Cum puteți avea o greutate normală? Ce puteți face ca să slăbiți?

Stabiliți obiective reale. Chiar şi pierderi modeste în greutate pot aduce beneficii asupra riscului cardiovascular. Ţinta ideală pentru persoanele supraponderale este de a slăbi 15% din greutate;

  • Un program regulat de activitate fizică este esenţial pentru a slăbi. Mişcarea aduce mai multe beneficii. Consultați medicul dacă ştiți că aveți şi alte probleme de sănătate;

 

  • Nu vă ghidați după foame. Stomacul dvs este destins şi va continua să trimită semnale la creier până când va reuşi să ajungă la dimensiunea normală. Acest proces durează;

  • Pentru a reduce riscul cardiovascular adoptați o dietă săracă în grăsimi saturate, cu încurajarea consumului de cereale integrale, legume, fructe și pește. Corelați aportul de calorii din alimentaţia sănătoasă cu activitatea fizică pentru beneficii optime.

Nu ţintiți regimuri de slăbire rapidă. Acestea rareori reuşesc să conducă la un rezultat de durată. Ideal este un regim alimentar „prietenos”, apropiat stilului dvs de viaţă şi pe care să îl ţineți toată viaţa. Cu alte cuvinte, învățați să măncați sănătos. Consultați un medic nutriţionist pentru a vă ajuta în această privinţă;

  • Regimul de slăbire, chiar şi atunci când este conceput corect, poate naşte frustrări. Există perioade de stagnare a greutăţii. Aveți răbdare, sfătuiți-vă cu medicul dvs şi dați-i un răgaz de timp organismului să se adapteze cerinţelor dvs. Nu forţați lucrurile şi nu vă stresați foarte tare, există persoane care, în încercarea de a accelera scăderea în greutate, dezvoltă boli psihice precum anorexia nervoasă sau bulimia;

  • Creați un jurnal alimentar în care să notați atent şi onest mesele şi caloriile ingerate. Acesta vă va ajuta să urmăriți corect cantitatea de alimente consumate şi îl va ajuta pe medicul dvs să vă ghideze în acest sens;

Pentru persoanele care nu pot să slăbească prin mijloacele descrise mai sus există medicamente care îi pot ajuta. Acestea trebuie corelate de medic cu regimul de slăbire;

  • Pentru pacienţii cu obezitate morbidă (foarte severă) se poate lua în discuţie chirurgia bariatrică;
  • Aveți grijă de sănătatea copiilor şi nepoţilor dvs descurajând acumularea greutăţii corporale în exces. Conceptul românesc „grasă şi frumoasă” este din nefericire profund dăunător sănătăţii.