În ce constă screeningul de boli cardiovasculare la pacientul cu accident vascular cerebral?

Primul pas este un consult cardiologic amănunțit care va include istoricul medical şi familial şi stilul de viaţă cu calculul scorului de risc cardiovascular și o examinare fizică detaliată.

Electrocardiograma de repaus poate să releve modificări de fază terminală specifice cardiopatiei ischemice sau o tulburare de ritm care poate sta la baza accidentului vascular cerebral (fibrilație atrială, flutter atrial…).

Ecocardiografia poate descoperi prezența de cheaguri sau alte formațiuni tumorale la nivelul cavităților cardiace, un anevrism ventricular cu tromb sau o leziune valvulară (stenoza mitrală) care se complică frecvent cu accident vascular cerebral embolic. De asemenea, poate să evidențieze tulburări de contractilitate, fracție de ejecție redusă (adică reducerea performanței cardiace), disfuncție diastolică (tulburare de relaxare) iar Dopplerul tisular poate să aducă informații suplimentare privind modul de irigare a pereților inimii.

Testul de efort pe covor rulant este o investigație importantă pentru screeningul cardiovascular la pacientul cu accident vascular cerebral pentru că poate releva prezența ischemiei (adică a lipsei de oxigen și de substanțe nutritive într-un anumit teritoriu cardiac datorită depunerilor de colesterol la nivelul vaselor) sau poate declanșa o tulburare de ritm.

În cadrul testului de efort vi se vă cere să faceți un efort gradat, supravegheat, cu ajutorul unui covor rulant, timp în care activitatea inimii dumneavoastră va fi urmărită prin electrocardiogramă. Testul de efort nu vă testează capacitatea de efort ci evidențiază modificările care apar pe electrocardiogramă în cadrul unui efort fizic susținut și dozat,

conform unui protocol standardizat. Dacă la testul de efort apar modificări ischemice sau tulburări de ritm, este foarte probabil să aveți o boală cardiacă ischemică (boală coronariană).

De asemenea, pot fi recomandate teste suplimentare şi investigaţii mai complexe, precum: calcul scor de calciu coronarian prin angioCT la nivelul arterelor coronare, analize specifice de sânge (profilul lipidic – colesterol seric, HDL, LDL colesterol, trigliceride, glicemie, hemoleucogramă, probe hepatice, renale, funcția tiroidiană…), analiza gazelor sangvine.

Monitorizarea ambulatorie (Holter) EKG pe 12 canale pe 24 sau 48 de ore va înregistra electrocardiograma atunci când sunteti pus să vă desfașurați activitatea zilnică obișnuită și va sesiza dacă apar modificări ischemice sau tulburări paroxistice de ritm. De asemenea, ajută la diagnosticul diferențial între fibrilația atrială paroxistică și persistentă. Pentru pacienții la care se suspicionează un accident vascular cerebral embolic dar la care episoade rare de palpitații se sunt rare poate opta pentru monitorizarea ambulatorie EKG de lungă durată (7-14, 21 zile, 1 lună) sau monitorizarea telemetrică EKG, metode care pot surprinde tulburările de rim care apar mai rar.

Medicul vă poate recomanda și o monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 sau 48 ore dacă suferiți de hipertensiune arterială.

Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale timp de 24 sau 48 de ore va măsura valorile tensiunii arteriale atunci când sunteți pus să vă desfașurați activitatea zilnică obișnuită și va realiza un grafic cu valorile tensionale din viața de zi cu zi, depistând dacă la baza agravării crizelor anginoase stau ascensiuni tensionale. Frecvent, pacienții cu cardiopatie ischemică asociază un scor de risc cardiovascular ridicat și hipertensiune arterială.

Ecografia Doppler de carotide poate exclude prezența de plăci de aterom la nivelul arterelor carotide, acestea fiind mult mai accesibile față de arterele coronare. Prezența depunerilor de colesterol la nivelul arterelor carotide se corelează în general cu un risc mai mare de infarct sau accident vascular cerebral și indică măsuri de reducere a riscului cardiovascular.