Factorii de risc cardiovascular

Factorii de risc cardiovascular favorizeaz─â depunerea de colesterol ┼či formarea pl─âcilor de aterom pe arterele care hr─ânesc inima (arterele coronare), arterele care irig─â creierul (arterele carotide) sau pe picioare. ├Än consecin┼ú─â, instalarea ┼či progresia aterosclerozei se poate petrece mai rapid sau mai lent, ├«n func┼úie de prezen┼úa sau absen┼úa acestor factori de risc.

Ateroscleroza este cauzat─â de o cre╚Ötere a aglomer─ârilor de gr─âsime ╚Öi colesterol ├«n vasele de s├ónge, fiind o afec┼úiune care debuteaz─â ├«n tinere┼úe ┼či progreseaz─â cu v├órsta, conduc├ónd cu timpul la reducerea diametrului vasului de s├ónge (stenoz─â) p├ón─â la ├«nfundarea (ocluzia) acestuia.┬á

Vasul stenozat (cu diametrul redus, ├«ngustat) sau ├«nfundat (ocluzionat) nu mai poate transporta o cantitate suficient─â de s├ónge ┼či substan┼úe nutritive iar ┼úesuturile hr─ânite de acesta vor suferi. Acest lan┼ú de fenomene poate conduce la apari┼úia infarctului miocardic, a accidentului vascular cerebral ┼či a altor sindroame ischemice ce se pot finaliza prin decesul sau invaliditatea pacientului.

Care sunt principalii factori de risc cardiovascular?

Cei mai importanţi factori de risc asociaţi bolilor cardiovasculare sunt de 2 tipuri:

  1. factori de risc nemodificabili: vârsta, ereditatea, genul masculin;
  2. factori de risc modificabili cum sunt fumatul, colesterolul crescut, obezitatea, sedentarismul, stresul, boli precum hipertensiunea arterial─â sau diabetul zaharat, care printr-o diet─â ┼či un mod de via┼ú─â s─ân─âtos pot fi modifica┼úi ┼či ┼úinu┼úi sub control.

├Än mod evident, asocierea mai multor factori de risc cre┼čte sensibil probabilitatea apari┼úiei bolilor cardiovasculare.

a. Factori de risc nemodificabili

1. Sexul masculin

Genul (sexul) unui individ este un element important pentru determinarea riscului cardiovascular, ├«ntruc├ót b─ârba┼úii sunt mai predispu┼či de a dezvolta afec┼úiuni cardiovasculare fa┼ú─â de femei p├ón─â la menopauz─â. Acestea, datorit─â secre┼úiei de hormoni specifici feminini, sunt protejate de aceast─â maladie p├ón─â la instalarea menopauzei. Dup─â menopauz─â ├«ns─â, riscul femeilor devine egal cu cel al b─ârba┼úilor iar instalarea precoce a menopauzei constituie un factor de risc cardiovascular.

Evident, sexul individului nu poate fi modificat dar, cunosc├ónd riscul, m─âsurile de preven┼úie trebuie s─â fie mai serioase ┼či luate din timp, ├«n a┼ča fel ├«nc├ót s─â nu se dezvolte o afec┼úiune cardiovascular─â fatal─â.

2. Ereditatea (predispoziţia genetică)

Mo┼čtenirea genetic─â a fiec─âruia dintre noi joac─â un rol important atunci c├ónd vorbim de riscul cardiovascular. A┼ča cum putem mo┼čteni anumite tr─âs─âturi fizice de la unul dintre p─ârin┼úi sau bunici, la fel de bine putem mo┼čteni ┼či gene care i-au predispus s─â sufere de boli de inim─â pe unii dintre membrii familiei (rude de s├ónge). Din acest motiv este important s─â afla┼úi de ce boli au suferit membrii familiei ca s─â v─â cunoa┼čte┼úi riscurile ┼či s─â pute┼úi s─â preveni┼úi apari┼úia acelor boli. Astfel, dac─â vreunul din membrii familiei a suferit de cardiopatie ischemic─â, infarct miocardic, hipertensiune arterial─â, accident vascular cerebral, arterit─â, diabet zaharat, ┼č.a.m.d., ┼čansa ca ┼či dumneavoastr─â s─â dob├óndi┼úi aceste afec┼úiuni este semnificativ mai mare fa┼ú─â de un individ care nu are printre ascenden┼úi aceast─â patologie.

3. Vârsta

Odat─â cu ├«naintarea ├«n v├órst─â, riscul de a dezvolta o afec┼úiune cardiovascular─â cre┼čte semnificativ dar, prin adoptarea unui stil de via╚Ť─â adecvat, se pot g─âsi solu╚Ťii care s─â reduc─â impactul ├«naint─ârii ├«n v├órst─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii inimii.

b. Factori de risc modificabili

1. Fumatul

Fumatul cre┼čte riscul de apari┼úie a bolilor cardiovasculare de p├óna la 4 ori. Atunci c├ónd vorbim de risc cardiovascular, nu conteaz─â neap─ârat cantitatea de ┼úig─âri fumate, chiar ┼či o singur─â ┼úigar─â fumat─â pe zi v─â poate cre┼čte riscul cardiovascular. De asemenea, chiar ┼či fumatul pasiv (expunerea la fumul ╚Ťig─ârilor fumate de al╚Ťii) este la fel de d─âun─âtoare, cresc├ónd riscul cardiovascular chiar ╚Öi pentru nefum─âtori. Asocierea fumatului cu ceilal┼úi factori de risc cre┼čte ┼či mai mult probabilitatea de apari┼úie ╚Öi de evolu╚Ťie mai rapid─â a afec┼úiunilor cardiovasculare.

2. Dislipidemia (colesterolul ┼či trigliceridele crescute)

Termenul de dislipidemie define┼čte mai multe anomalii ale metabolismului lipidic, care se caracterizeaz─â ├«n pricipal prin valori crescute ale colesterolului ┼či trigliceridelor sangvine, acestea reprezent├ónd un factor major de risc cardiovascular.

Colesterolul este o substan┼ú─â din categoria gr─âsimilor (substan┼ú─â lipidic─â) pe care organismul o folose┼čte pentru a construi pere┼úii celulelor din corpul nostru, fiind astfel o component─â esen┼úial─â ├«n desf─â╚Öurarea metabolismului celulelor organismului. Acesta este transportat de s├ónge c─âtre organe ┼či ┼úesuturi. Colesterolul ajunge ├«n s├ónge din 2 surse importante: o parte provine prin alimenta┼úie (din g─âlbenu┼čul de ou, carne ┼či preparate lactate nedegresate) iar o alt─â parte este produs─â de ficat. Atunci c├ónd este ├«n exces colesterolul se depune pe pere┼úii vaselor, form├ónd ├«n timp pl─âci de aterom care ├«ngreuneaz─â curgerea s├óngelui, iar ├«ngustarea (stenozarea) sau ├«nfundarea (ocluzionarea) arterelor este principala cauz─â care conduce la apari┼úia cardiopatiei ischemice, a infarctului miocardic acut, a aterosclerozei carotidiene ┼či a accidentului vascular cerebral sau a arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare (arterita).

Trigliceridele sunt alt tip de gr─âsimi care, dac─â sunt crescute, indic─â riscul unei boli cardiovasculare.

Atunci c├ónd definim dislipidemia ne intereseaz─â frac┼úiunile lipidice ┼či anume:

  • Colesterolul total care trebuie s─â fie ├«n condi┼úii ideale sub valoarea de 200 mg/dl; la copii valoarea trebuie s─â fie sub 170 mg/dl; Frac┼úiunile de colesterol: colesterolul este alc─âtuit din mai multe componente, dintre care dou─â sunt extrem de importante atunci c├ónd definim profilul lipidic:
    • LDL colesterol – este numit popular „colesterolul r─âu„, acesta fiind principalul vinovat al form─ârii pl─âcilor de aterom. Acesta trebuie s─â aib─â o valoare mai mic─â de 115 mg/dl la persoanele f─âr─â factori de risc, iar la cei care au deja o boal─â cardiovascular─â sau factori de risc idealul ar fi sub 70 sau chiar sub 55 mg/dl (la cei cu scor de risc cardiovascular foarte ridicat sau cu afectare cardiac─â);
    • HDL colesterol – cunoscut ┼či sub forma de „colesterol bun„; are rolul de a proteja pere┼úii vaselor ├«mpotriva LDL colesterolului. Valoarea HDL mai mare de 40 mg/dl ofer─â protec┼úie ├«n fa┼úa riscului de apari┼úie a bolilor cardiovasculare. Ideal acesta trebuie s─â fie mai mare de 60mg/dl;

├Än afar─â de colesterol, ├«n s├ónge circul─â ┼či alte tipuri de gr─âsimi iar, dintre acestea, trigliceridele sunt asociate cu cre┼čterea riscului cardiovascular. Valoarea acestora ├«n s├ónge trebuie s─â fie mai mic─â de 150 mg/dl pentru a reduce riscul de apari┼úie a bolilor de inim─â.

├Än condi┼úii anormale, ├«n s├ónge ajunge prea mult colesterol. Acesta se depune pe pere┼úii vaselor, ├«ngust├ónd ┬ádiametrul acestora ╚Öi ├«mpiedic├ónd curgerea normal─â a s├óngelui. Astfel ia na┼čtere boala ateromatoas─â care poate afecta orice vas de s├ónge din organism. Ateromatoza este principal─â cauz─â care conduce la bolile cardiovasculare ┼či la mortalitatea cauzat─â de aceste boli.

├Än func┼úie de riscul cardiovascular asociat al fiec─ârui individ ┼či de antecedentele acestuia ├«n ceea ce prive┼čte afec┼úiunile cardiovasculare (adic─â dac─â a suferit un infarct miocardic, a fost dilatat transluminal cu montare de stent sau a suferit un bypass aortocoronarian), valorile considerate normale pentru colesterol ┼či trigliceride sunt diferite.

Blogul nostru

Ce sunt grăsimile din sânge? Ce este profilul lipidic?,

Care sunt valorile normale pentru grăsimile din sânge (profilul lipidic) pentru a avea o inimă sănătoasă? Ce este dislipidemia?

Cum reducem colesterolul ┼či trigliceridele pentru a avea o inim─â s─ân─âtoas─â?

Ce gr─âsimi introducem intr-o diet─â s─ân─âtoas─â?

v─â spune mai multe

3. Obezitatea

Obezitatea sau excesul ponderal apare atunci c├ónd un individ are un indice de mas─â corporal─â (IMC) ridicat, adic─â are o greutate mai mare dec├ót limita superioar─â stabilit─â de ghiduri, ├«n func╚Ťie de ├«n─âl┼úimea acestuia. Riscul cardiovascular este semnificativ crescut mai ales la pacien┼úii care prezint─â obezitate abdominal─â, cu o circumferin┼ú─â a taliei peste 102 cm la b─ârba┼úi┬á ┼či peste 88 cm la femei

Indicele de masă corporală (IMC) se calculează cu formula: Masă (Kg)/Înălţime² (m²), iar valorile acestuia pot fi

– ├«ntre 18,50 ┼či 24,99 – Greutate normal─â;

– ├«ntre 25,00 ┼či 29,99 ÔÇô Supraponderal;

– ├«ntre 30,00 ┼či 34,99 – Obezitate (gradul I);

– ├«ntre 35,00 ┼či 39,99 – Obezitate (gradul II);

– 40,00 sau mai mult – Obezitate morbid─â.

4. Sedentarismul

├Än lipsa activit─â┼úii fizice, organismul dispune de un excedent de energie, iar „combustibilul” neconsumat va circula ├«n exces prin s├ónge ceea ce conduce la cre┼čterea glicemiei ┼či a colesterolului care se va depune fie ├«n ┼úesuturi cauz├ónd obezitate, fie pe pere╚Ťii vaselor de s├ónge, distrug├óndu-le ┼či form├ónd pl─âcile de aterom.

5. Hipertensiunea arterial─â

Hipertensiunea arterial─â mai este numit─â ÔÇ×uciga┼čul silen┼úiosÔÇŁ deoarece nu are manifest─âri specifice care s─â poat─â fi recunoscute de pacient. De obicei descoperirea acestei afec┼úiuni este ├«nt├ómpl─âtoare ┼či nu se poate preciza cu exactitate de c├ót timp pacientul este expus la valori crescute ale presiunii arteriale. Hipertensiunea arterial─â apare atunci c├ónd valoarea tensiunii m─âsurate la nivelul bra┼úului dep─â┼če┼čte valoarea de 140/90 mmHg. Valorile cuprinse ├«ntre 130/85 ╚Öi 140/90 mmHg sunt considerate prehipertensiune. Aceast─â afec┼úiune cre┼čte efortul efectuat de mu┼čchiul inimii, conduc├ónd la cre┼čterea riscului de apari┼úie a infarctului miocardic acut, a accidentului vascular cerebral sau a insuficien┼úei cardiace. De asemenea, valorile crescute ale presiunii sub care circul─â s├óngele ├«n artere determin─â ├«n timp numeroase complica┼úii ale hipertensiunii arteriale precum insuficien┼úa renal─â (afectarea rinichilor cu nefropatie), ateroscleroz─â cerebral─â sau accident vascular cerebral, afectarea ochilor prin angiopatie hipertensiv─â etc.

Tratamentul corect al hipertensiunii arteriale ┼či men┼úinerea acesteia la valori normale sunt absolut necesare pentru reducerea riscului cardiovascular iar medica┼úia recomandat─â de medic nu se va ├«ntrerupe dec├ót la recomandarea acestuia. Se recomand─â verificarea periodic─â a valorilor tensionale chiar ┼či pentru persoanele s─ân─âtoase.

Link Hipertensiunea arteriala

Blogurile noastre Ce este tensiunea arterial─â?

Ce factori de risc determin─â apari╚Ťia hipertensiunii arteriale?

M─âsurarea tensiunii arteriale ÔÇô c├ónd, cum ╚Öi cu ce?

Care sunt complica╚Ťiile hipertensiunii arteriale?

Cum se trateaz─â hipertensiunea arterial─â? v─â vor spune mai multe

6. Diabetul zaharat

Glicemia recoltat─â diminea╚Ťa pe nem├óncate cu valori ├«ntre 5,6-6,9 mmol/L (102-125 mg/dL) sau mai mare sau prezen┼úa unui test anormal de toleran┼ú─â la glucoz─â reprezint─â un factor de risc cardiovascular. De┼či glucoza existent─â ├«n s├ónge reprezint─â alimentul preferat al celulelor organismului, atunci c├ónd aceasta este ├«n exces, devine toxic─â.

Cu timpul, glicemia crescut─â altereaz─â pere┼úii vaselor de s├ónge ceea ce va conduce la apari┼úia bolilor inimii, ale sistemului nervos, ale rinichilor, ale ochilor ┼či ale altor organe.

Blogul nostru Diabetul zaharat și riscul cardiovascular, Sindromul metabolic vă spune mai multe

7. Stresul

Nepl─âcerile sau dificult─â┼úile ├«nt├ómpinate ├«n via╚Ťa de zi cu zi la locul de munc─â sau acas─â, evenimentele cu un consum nervos mare pot afecta organismul ├«n felurite moduri, put├ónd conduce la tulbur─âri de somn, dureri de cap sau de spate, iritabilitate sau depresie.

├Än acela╚Öi timp, stresul are un efect major ┼či asupra sistemului cardiovascular, conduc├ónd la instalarea aterosclerozei ┼či la cre┼čterea riscului de apari┼úie a afec╚Ťiunilor cardiace.

  1. Prezen╚Ťa anumitor condi╚Ťii clinice care cresc riscul de boal─â cardiovascular─â cum sunt hiperuricemia, bolile autoimune (poliartrita reumatoid─â, spondilita anchilozant─â sau psoriazisul sever precoce), sindromul de apnee obstructiv─â de somn, afec╚Ťiuni psihiatrice majore, tratamentul cronic pentru infec╚Ťia cu HIV, fibrila╚Ťia atrial─â, boala renal─â cronic─â, disfunc╚Ťia erectil─â, tratamentul chimioterapic sau radioterapic, steatoza hepatic─â nonalcoolic─â, gripa. De asemenea, la femei pre-eclampsia ╚Öi hipertensiunea indus─â de sarcin─â sunt asociate cu un risc mai ├«nalt de boal─â cardiovascular─â mai t├órziu ├«n cursul vie╚Ťii.

De 10 ani Cardioclass v─â ├«nva╚Ť─â cum s─â v─â p─âstra╚Ťi inima s─ân─âtoas─â

 Programări prompte

0722327183, 0212500651, 0371318017

office@cardioclass.ro

Str. Negoiu 17, sector 3, București