Factorii de risc cardiovascular

Factorii de risc cardiovascular favorizează depunerea de colesterol şi formarea plăcilor de aterom pe arterele care hrănesc inima (arterele coronare), arterele care irigă creierul (arterele carotide) sau pe picioare. În consecinţă, instalarea şi progresia aterosclerozei se poate petrece mai rapid sau mai lent, în funcţie de prezenţa sau absenţa acestor factori de risc.

Ateroscleroza este cauzată de o creștere a aglomerărilor de grăsime și colesterol în vasele de sânge, fiind o afecţiune care debutează în tinereţe şi progresează cu vârsta, conducând cu timpul la reducerea diametrului vasului de sânge (stenoză) până la înfundarea (ocluzia) acestuia. 

Vasul stenozat (cu diametrul redus, îngustat) sau înfundat (ocluzionat) nu mai poate transporta o cantitate suficientă de sânge şi substanţe nutritive iar ţesuturile hrănite de acesta vor suferi. Acest lanţ de fenomene poate conduce la apariţia infarctului miocardic, a accidentului vascular cerebral şi a altor sindroame ischemice ce se pot finaliza prin decesul sau invaliditatea pacientului.

Care sunt principalii factori de risc cardiovascular?

Cei mai importanţi factori de risc asociaţi bolilor cardiovasculare sunt de 2 tipuri:

  1. factori de risc nemodificabili: vârsta, ereditatea, genul masculin;
  2. factori de risc modificabili cum sunt fumatul, colesterolul crescut, obezitatea, sedentarismul, stresul, boli precum hipertensiunea arterială sau diabetul zaharat, care printr-o dietă şi un mod de viaţă sănătos pot fi modificaţi şi ţinuţi sub control.

În mod evident, asocierea mai multor factori de risc creşte sensibil probabilitatea apariţiei bolilor cardiovasculare.

a. Factori de risc nemodificabili

1. Sexul masculin

Genul (sexul) unui individ este un element important pentru determinarea riscului cardiovascular, întrucât bărbaţii sunt mai predispuşi de a dezvolta afecţiuni cardiovasculare faţă de femei până la menopauză. Acestea, datorită secreţiei de hormoni specifici feminini, sunt protejate de această maladie până la instalarea menopauzei. După menopauză însă, riscul femeilor devine egal cu cel al bărbaţilor iar instalarea precoce a menopauzei constituie un factor de risc cardiovascular.

Evident, sexul individului nu poate fi modificat dar, cunoscând riscul, măsurile de prevenţie trebuie să fie mai serioase şi luate din timp, în aşa fel încât să nu se dezvolte o afecţiune cardiovasculară fatală.

2. Ereditatea (predispoziţia genetică)

Moştenirea genetică a fiecăruia dintre noi joacă un rol important atunci când vorbim de riscul cardiovascular. Aşa cum putem moşteni anumite trăsături fizice de la unul dintre părinţi sau bunici, la fel de bine putem moşteni şi gene care i-au predispus să sufere de boli de inimă pe unii dintre membrii familiei (rude de sânge). Din acest motiv este important să aflaţi de ce boli au suferit membrii familiei ca să vă cunoaşteţi riscurile şi să puteţi să preveniţi apariţia acelor boli. Astfel, dacă vreunul din membrii familiei a suferit de cardiopatie ischemică, infarct miocardic, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral, arterită, diabet zaharat, ş.a.m.d., şansa ca şi dumneavoastră să dobândiţi aceste afecţiuni este semnificativ mai mare faţă de un individ care nu are printre ascendenţi această patologie.

3. Vârsta

Odată cu înaintarea în vârstă, riscul de a dezvolta o afecţiune cardiovasculară creşte semnificativ dar, prin adoptarea unui stil de viață adecvat, se pot găsi soluții care să reducă impactul înaintării în vârstă asupra sănătății inimii.

b. Factori de risc modificabili

1. Fumatul

Fumatul creşte riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare de pâna la 4 ori. Atunci când vorbim de risc cardiovascular, nu contează neapărat cantitatea de ţigări fumate, chiar şi o singură ţigară fumată pe zi vă poate creşte riscul cardiovascular. De asemenea, chiar şi fumatul pasiv (expunerea la fumul țigărilor fumate de alții) este la fel de dăunătoare, crescând riscul cardiovascular chiar și pentru nefumători. Asocierea fumatului cu ceilalţi factori de risc creşte şi mai mult probabilitatea de apariţie și de evoluție mai rapidă a afecţiunilor cardiovasculare.

2. Dislipidemia (colesterolul şi trigliceridele crescute)

Termenul de dislipidemie defineşte mai multe anomalii ale metabolismului lipidic, care se caracterizează în pricipal prin valori crescute ale colesterolului şi trigliceridelor sangvine, acestea reprezentând un factor major de risc cardiovascular.

Colesterolul este o substanţă din categoria grăsimilor (substanţă lipidică) pe care organismul o foloseşte pentru a construi pereţii celulelor din corpul nostru, fiind astfel o componentă esenţială în desfășurarea metabolismului celulelor organismului. Acesta este transportat de sânge către organe şi ţesuturi. Colesterolul ajunge în sânge din 2 surse importante: o parte provine prin alimentaţie (din gălbenuşul de ou, carne şi preparate lactate nedegresate) iar o altă parte este produsă de ficat. Atunci când este în exces colesterolul se depune pe pereţii vaselor, formând în timp plăci de aterom care îngreunează curgerea sângelui, iar îngustarea (stenozarea) sau înfundarea (ocluzionarea) arterelor este principala cauză care conduce la apariţia cardiopatiei ischemice, a infarctului miocardic acut, a aterosclerozei carotidiene şi a accidentului vascular cerebral sau a arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare (arterita).

Trigliceridele sunt alt tip de grăsimi care, dacă sunt crescute, indică riscul unei boli cardiovasculare.

Atunci când definim dislipidemia ne interesează fracţiunile lipidice şi anume:

  • Colesterolul total care trebuie să fie în condiţii ideale sub valoarea de 200 mg/dl; la copii valoarea trebuie să fie sub 170 mg/dl; Fracţiunile de colesterol: colesterolul este alcătuit din mai multe componente, dintre care două sunt extrem de importante atunci când definim profilul lipidic:
    • LDL colesterol – este numit popular „colesterolul rău„, acesta fiind principalul vinovat al formării plăcilor de aterom. Acesta trebuie să aibă o valoare mai mică de 115 mg/dl la persoanele fără factori de risc, iar la cei care au deja o boală cardiovasculară sau factori de risc idealul ar fi sub 70 sau chiar sub 55 mg/dl (la cei cu scor de risc cardiovascular foarte ridicat sau cu afectare cardiacă);
    • HDL colesterol – cunoscut şi sub forma de „colesterol bun„; are rolul de a proteja pereţii vaselor împotriva LDL colesterolului. Valoarea HDL mai mare de 40 mg/dl oferă protecţie în faţa riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare. Ideal acesta trebuie să fie mai mare de 60mg/dl;

În afară de colesterol, în sânge circulă şi alte tipuri de grăsimi iar, dintre acestea, trigliceridele sunt asociate cu creşterea riscului cardiovascular. Valoarea acestora în sânge trebuie să fie mai mică de 150 mg/dl pentru a reduce riscul de apariţie a bolilor de inimă.

În condiţii anormale, în sânge ajunge prea mult colesterol. Acesta se depune pe pereţii vaselor, îngustând  diametrul acestora și împiedicând curgerea normală a sângelui. Astfel ia naştere boala ateromatoasă care poate afecta orice vas de sânge din organism. Ateromatoza este principală cauză care conduce la bolile cardiovasculare şi la mortalitatea cauzată de aceste boli.

În funcţie de riscul cardiovascular asociat al fiecărui individ şi de antecedentele acestuia în ceea ce priveşte afecţiunile cardiovasculare (adică dacă a suferit un infarct miocardic, a fost dilatat transluminal cu montare de stent sau a suferit un bypass aortocoronarian), valorile considerate normale pentru colesterol şi trigliceride sunt diferite.

Blogul nostru

Ce sunt grăsimile din sânge? Ce este profilul lipidic?,

Care sunt valorile normale pentru grăsimile din sânge (profilul lipidic) pentru a avea o inimă sănătoasă? Ce este dislipidemia?

Cum reducem colesterolul şi trigliceridele pentru a avea o inimă sănătoasă?

Ce grăsimi introducem intr-o dietă sănătoasă?

vă spune mai multe

3. Obezitatea

Obezitatea sau excesul ponderal apare atunci când un individ are un indice de masă corporală (IMC) ridicat, adică are o greutate mai mare decât limita superioară stabilită de ghiduri, în funcție de înălţimea acestuia. Riscul cardiovascular este semnificativ crescut mai ales la pacienţii care prezintă obezitate abdominală, cu o circumferinţă a taliei peste 102 cm la bărbaţi  şi peste 88 cm la femei

Indicele de masă corporală (IMC) se calculează cu formula: Masă (Kg)/Înălţime² (m²), iar valorile acestuia pot fi

– între 18,50 şi 24,99 – Greutate normală;

– între 25,00 şi 29,99 – Supraponderal;

– între 30,00 şi 34,99 – Obezitate (gradul I);

– între 35,00 şi 39,99 – Obezitate (gradul II);

– 40,00 sau mai mult – Obezitate morbidă.

4. Sedentarismul

În lipsa activităţii fizice, organismul dispune de un excedent de energie, iar „combustibilul” neconsumat va circula în exces prin sânge ceea ce conduce la creşterea glicemiei şi a colesterolului care se va depune fie în ţesuturi cauzând obezitate, fie pe pereții vaselor de sânge, distrugându-le şi formând plăcile de aterom.

5. Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială mai este numită „ucigaşul silenţios” deoarece nu are manifestări specifice care să poată fi recunoscute de pacient. De obicei descoperirea acestei afecţiuni este întâmplătoare şi nu se poate preciza cu exactitate de cât timp pacientul este expus la valori crescute ale presiunii arteriale. Hipertensiunea arterială apare atunci când valoarea tensiunii măsurate la nivelul braţului depăşeşte valoarea de 140/90 mmHg. Valorile cuprinse între 130/85 și 140/90 mmHg sunt considerate prehipertensiune. Această afecţiune creşte efortul efectuat de muşchiul inimii, conducând la creşterea riscului de apariţie a infarctului miocardic acut, a accidentului vascular cerebral sau a insuficienţei cardiace. De asemenea, valorile crescute ale presiunii sub care circulă sângele în artere determină în timp numeroase complicaţii ale hipertensiunii arteriale precum insuficienţa renală (afectarea rinichilor cu nefropatie), ateroscleroză cerebrală sau accident vascular cerebral, afectarea ochilor prin angiopatie hipertensivă etc.

Tratamentul corect al hipertensiunii arteriale şi menţinerea acesteia la valori normale sunt absolut necesare pentru reducerea riscului cardiovascular iar medicaţia recomandată de medic nu se va întrerupe decât la recomandarea acestuia. Se recomandă verificarea periodică a valorilor tensionale chiar şi pentru persoanele sănătoase.

Link Hipertensiunea arteriala

Blogurile noastre Ce este tensiunea arterială?

Ce factori de risc determină apariția hipertensiunii arteriale?

Măsurarea tensiunii arteriale – când, cum și cu ce?

Care sunt complicațiile hipertensiunii arteriale?

Cum se tratează hipertensiunea arterială? vă vor spune mai multe

6. Diabetul zaharat

Glicemia recoltată dimineața pe nemâncate cu valori între 5,6-6,9 mmol/L (102-125 mg/dL) sau mai mare sau prezenţa unui test anormal de toleranţă la glucoză reprezintă un factor de risc cardiovascular. Deşi glucoza existentă în sânge reprezintă alimentul preferat al celulelor organismului, atunci când aceasta este în exces, devine toxică.

Cu timpul, glicemia crescută alterează pereţii vaselor de sânge ceea ce va conduce la apariţia bolilor inimii, ale sistemului nervos, ale rinichilor, ale ochilor şi ale altor organe.

Blogul nostru Diabetul zaharat și riscul cardiovascular, Sindromul metabolic vă spune mai multe

7. Stresul

Neplăcerile sau dificultăţile întâmpinate în viața de zi cu zi la locul de muncă sau acasă, evenimentele cu un consum nervos mare pot afecta organismul în felurite moduri, putând conduce la tulburări de somn, dureri de cap sau de spate, iritabilitate sau depresie.

În același timp, stresul are un efect major şi asupra sistemului cardiovascular, conducând la instalarea aterosclerozei şi la creşterea riscului de apariţie a afecțiunilor cardiace.

  1. Prezența anumitor condiții clinice care cresc riscul de boală cardiovasculară cum sunt hiperuricemia, bolile autoimune (poliartrita reumatoidă, spondilita anchilozantă sau psoriazisul sever precoce), sindromul de apnee obstructivă de somn, afecțiuni psihiatrice majore, tratamentul cronic pentru infecția cu HIV, fibrilația atrială, boala renală cronică, disfuncția erectilă, tratamentul chimioterapic sau radioterapic, steatoza hepatică nonalcoolică, gripa. De asemenea, la femei pre-eclampsia și hipertensiunea indusă de sarcină sunt asociate cu un risc mai înalt de boală cardiovasculară mai târziu în cursul vieții.

De 10 ani Cardioclass vă învață cum să vă păstrați inima sănătoasă

 Programări prompte

0722327183, 0212500651, 0371318017

office@cardioclass.ro

Str. Negoiu 17, sector 3, București