Factorii de risc cardiovascular favorizează depunerea de colesterol şi formarea plăcilor de aterom pe arterele care hrănesc inima (arterele coronare), arterele care irigă creierul (arterele carotide) sau arterele care irigă picioarele. În consecinţă, instalarea şi progresia aterosclerozei se poate petrece mai rapid sau mai lent, în funcţie de prezenţa sau absenţa acestor factori de risc. Numeroase studii clinice şi statistice extensive au corelat aceşti factori de risc cu apariţia bolilor cardiovasculare.

Când se cuantifică riscul cardiovascular total?

Estimarea sistematică a riscului cardiovascular este recomandată pacienților cu mulți factori de risc cardiovascular (de exemplu în cazul celor cu istoric familial de boală cardiovasculară la vârstă prematură, hiperlipemie familială, factori de risc cardiovascular majori -fumat, valori tensionale mari, diabet zaharat sau valori crescute ale lipidelor serice) sau celor cu comorbidități ce cresc riscul cardiovascular.

De asemenea, conform recomandărilor din 2019, estimarea sistematică a riscului cardiovascular este necesară la toți adulții asimptomatici peste 40 de ani fără factori de risc cardiovascular cunoscuți. Screeningul pentru factorii de risc se recomandă la bărbații peste 40 ani și la femeile peste 50 ani sau post-menopauză. Se recomandă estimarea repetată a riscului cardiovascular la 5 ani, și chiar mai frecvent la indivizii cu risc la limită pentru inițierea tratamentului.

Cum se estimează riscul cardiovascular total?

Este esențial pentru clinicieni să fie capabili să estimeze riscul cardiovascular rapid și cu o bună acuratețe.

Cel mai simplu instrument pentru evaluarea riscului cardiovascular al unei persoane este Testul Cartonașelor care se bazează pe răspunsurile la 10 întrebări privind principalii factori de risc. Toți factorii de risc, luaţi împreună, definesc riscul cardiovascular global iar evaluarea periodică a acestuia este importantă pentru sănătatea cardiovasculară. Astfel, folosind Testul Cartonaşelor, putem evalua riscul de boală cardiovasculară într-un anumit moment și, de asemenea îi putem monitoriza evoluția în timp, după eliminarea factorilor de risc modificabili, ducând o viaţă sănătoasă şi atentă (scorul de risc cardiovascular corectat).

O altă modalitate, mai complexă, rezervată medicilor sunt diagramele SCORE, care estimează riscul la 10 ani de boală cardiovasculară primară fatală, acestea fiind recomandate pentru calcularea riscului și pentru îndrumarea deciziilor terapeutice, respectiv poate ajuta la evitarea tratamentului insuficient sau excedent. Alte sisteme validate de estimare a riscului sunt alternative utile ale SCORE.

Estimarea riscului cardiovascular total, utilizând un sistem de estimare cum este SCORE, este recomandată persoanelor de peste 40 de ani, aparent sănătoase, fără evidență de boală cardiovasculară preexistentă sau de risc foarte înalt și înalt, care necesită deja măsuri intensive de abordare a riscului. Acest mod de calcul al riscului cardiovascular nu se aplică celor încadrați automat în categoria de risc înalt sau foarte înalt, (bazat pe prezența documentată de boală cardiovasculară, diabet zaharat, >40 de ani, boală renală sau un singur factor de risc înalt crescut).

Evaluarea riscului folosind diagramele SCORE estimează riscul de deces de cauză cardiovasculară la 10 ani al unui individ, bazându-se pe 5 parametri: sexul, vârsta, statusul de fumător/nefumător, valorile tensionale ale individului respectiv și valorile colesterolului total. Riscul se aproximează ascendent, luând în considerare faptul că acesta va fi mai mare odată cu apropierea de categoria următoare de vârstă. Scorul calculat este utilizat pentru a stabili ce măsuri trebuie luate pentru prevenția cardiovasculară a individului respectiv. Intensitatea măsurilor trebuie să crească odată cu creșterea riscului astfel:

• Indivizi cu risc scăzut până la moderat (SCORE<5%): sfaturi pentru modificarea stilului de viață pentru a menține un status al riscului scăzut până la moderat;
• Indivizi cu risc înalt (SCORE ≥5% și <10%): măsuri intense pentru modificarea silului de viață, însă pot fi candidați și pentru tratament medicamentos;
• Indivizi cu risc foarte înalt (SCORE ≥10%): tratamentul medicamentos este necesar.

Diagramele pot fi utilizate pentru a indica și efectele reducerii factorilor de risc, luând în considerare intervalul de timp până la reducerea riscului și faptul că rezultatele studiilor randomizate oferă o estimare mai bună a beneficiilor în urma intervențiilor. Astfel, în cazul celor care sistează consumul de tutun, în general riscul se înjumătățește.

Diagrama SCORE: Riscul de boală cardiovasculară fatală la 10 ani la populația tărilor cu risc cardiovascular (foarte) înalt, evaluat în funcție de următorii factori de risc: vărstă, sex, fumat, tensiune arterială sistolică, colesterol total.

Care sunt principalele categorii de risc?

Principalele categorii de risc cardiovascular sunt:

1. Risc foarte înalt, cuprinde indivizi cu cel puțin una din următoarele:

• boală cardiovasculară documentată clinic sau imagistic Conceptul de boală cardiovasculară documentată clinic include infarctul miocardic acut anterior, revascularizare coronariană și alte proceduri de revascularizare arterială (prin bypass sau angioplastie), accident vascular cerebral, anevrism aortic și boală arterială periferică. Boala cardiovasculară documentată imagistic include plăci semnificative la coronarografie (peste 50%) sau la ecografia Doppler de artere carotide, dar NU include modificări ale unor parametri ca îngroșarea peretelui (complexul intimă-medie) la nivelul arterelor carotide;
• diabet zaharat cu afectare de organ țintă (cum ar fi proteinuria) sau cu un factor de risc major, cum ar fi fumatul, hipercolesterolemia marcată sau hipertensiunea importantă;
• boala renală cronică severă (RFGe<30 mL/min/1,73 m²)
• SCORE ≥10%;
• hipertrigleceridemia familială cu boală cardiovasculară sau alt factor de risc major.

2. Risc înalt, cuprinde indivizi cu:

• nivel marcat crescut al unui factor de risc, în mod particular valorile colesterolului peste 310 mg/dL (8 mmol/L) (de ex. în hipercolesterolemia familială), LDL colesterol peste 190 mg/dl sau TA ≥180/110 mmHg;
• cei mai mulți indivizi cu diabet zaharat (cu excepția celor tineri, cu diabet zaharat tip 1 și fără factori de risc major, care pot avea un risc scăzut sau moderat);
• boala renală cronică moderată (RFGe =30-59 mL/min/1,73 m²)
• SCORE ≥5% și <10%;
• Hipertrigliceridemia familială fără boală cardiovasculară sau alt factor de risc major;

3. Risc moderat cuprinde indivizi tineri cu diabet zaharat, sub 50 ani sau cu SCORE ≥1% și ≤5% la 10 ani.;

4. Risc scăzut cuprinde indivizi cu SCORE<1%.

Bazat pe aceste categorii de risc, se recomandă screeningul tuturor indivizilor cu vârsta sub 50 ani care au istoric familial de boală cardiovasculară prematură la rudele de gradul întâi (sub 55 ani la sexul masculin, sub 65 ani la sexul feminin) pentru hipercolesterolemia familială, folosind un scor clinic validat.

De asemenea, persoanele sub 50 ani cu un singur factor de risc cardiovascular semnificativ crescut (cum ar fi nivelul de colesterol peste 310 mg/dL (8 mmol/L) sau valorile teniunii arteriale de 180/110 mmHg sau mai mult), care prin el însuși e periculos, deși au un risc absolut de boli cardiovasculare scăzut, asociază un risc relativ sau risc cardiovascular crescut pe toată durata vieții. Din acest motiv, aceștia necesită screening cardiovascular periodic și recomandări cu privire la modificarea stilulului de viață pentru reducerea riscului cardiovascular.

În plus, întrucât vârsta este elementul principal al riscului cardiovascular și majoritatea indivizilor au deja un risc (foarte) înalt la vârsta de 65 ani, managementul riscului cardiovascular prin screening al pacientului vârstnic este foarte important.

• Menținerea greutății corporale în limite normale: IMC 20-25 kg/m², evitarea obezității tip abdominal (circumferința abdominală sub 94 cm la bărbați și sub 80 cm la femei); 

• Tratamentul corect al hipertensiunii arteriale cu menținerea tensiunii arteriale sub 140/90 mmHg;
• Menținerea unui profil lipidic normal astfel:
  • ținta primară o reprezintă colesterolul rău (LDL-Colesterol). Astfel, limitele între care trebuie menținut acesta sunt diferite în funcție de categoria de risc al individului respectiv:
    • la pacienții cu risc foarte înalt (inclusiv cei cu diabet zaharat) ținta pentru LDL colesterol este sub 55 mg/dL (1,4 mmol/L) sau o reducere cu peste 50% din valoarea inițială dacă valoarea de la care se pornește este între 55-70 mg/dL;
    • la pacienții cu risc înalt (inclusiv cei cu diabet zaharat) ținta pentru LDL colesterol este sub 70 mg/dL(1,8 mmol/L) sau o reducere cu >50% dacă valoarea de la care se pornește este între 70-100 mg/dL (1,8 și 2,6 mmol/L);
    • la pacienții cu risc moderat ținta pentru LDL colesterol este sub 100 mg/dL (2.6 mmol/L);
    • la pacienții cu risc scăzut ținta pentru LDL colesterol este sub 116 mg/dL (3 mmol/L).
  • HDL-Colesterol – nu este definită o țintă de atins, dar se consideră că valoarea de peste 40 mg/dL (1,0 mmol/L) la bărbați și peste 45 mg/dL (1,2 mmol/L) la femei indică un risc cardiovascular scăzut;
  • Trigliceridele – pentru valoarea trigliceridelor nu este definită o țintă de atins, dar atunci când nivelul seric al acestora este sub 150 mg/dL (<1,7 mmol/L) indică un risc cardiovascular scăzut.

• Tratamentul corect al diabetului zaharat – la pacienții diabetici, pentru reducerea riscului cardiovascular se recomandă menținerea hemoglobinei glicozilate HbA_1c sub 7% (53 mmol/mol);
• Reducerea stresului – Atitudinea pozitivă, somnul suficient, practicarea de tehnici de relaxare mentală reduc scorul de risc cardiovascular.