Arteriopatia periferic─â (arteriopatia obliterant─â, arterita, boala arterial─â periferic─â)

Ce este arteriopatia obliterant─â?

Arteriopatia obliterant─â a membrelor inferioare sau superioare sau boala arterial─â periferic─â reprezint─â o afec╚Ťiune a vaselor de s├ónge ce irig─â picioarele sau bra╚Ťele care se manifest─â prin dureri intermitente sau crampe, mai ales ├«n timpul exerci╚Ťiului fizic, la nivelul mu╚Öchilor membrelor. Atunci c├ónd se produce ocluzia (astuparea) unui vas de s├ónge apare ischemia acut─â a membrului respectiv, o urgen╚Ť─â chirurgical─â care, netratat─â la timp, se poate solda cu pierderea membrului respectiv.

Ce sim╚Ťi╚Ťi dac─â ave╚Ťi arteriopatie obliterant─â (arterit─â)? Care sunt simptomele arteriopatiei obliterante?

Cel mai important simptom al arteriopatiei obliterante este durerea ├«n gambe (claudica╚Ťia intermitent─â), aceasta fiind cauzat─â de o cantitate insuficient─â de s├ónge la nivelul mu╚Öchilor ├«n timpul efortului. Cel mai adesea, durerea apare ├«n picioare dup─â mers la o anumit─â distan╚Ť─â ╚Öi la un anumit ritm, ├«n func╚Ťie de severitatea afec╚Ťiunii. Se mai nume╚Öte claudica╚Ťie intermitent─â pentru c─â, de obicei, durerea nu este constant─â, debuteaz─â la efort ╚Öi ├«nceteaz─â ├«n repaus. Atunci c├ónd afec╚Ťiunea se agraveaz─â, durerea poate s─â apar─â ╚Öi ├«n repaus.

Simptomele asociate pot s─â includ─â tegumente reci ╚Öi palide sau apari╚Ťia de r─âni tegumentare ce nu se vindec─â sau se vindec─â foarte greu iar ├«n stadiile avansate gangren─â care se poate complica cu amputarea unui membru.

Care sunt cauzele arteriopatiei obliterante (arteritei)?

Boala ischemic─â periferic─â, (arteriopatia periferic─â sau arterita) apare atunci c├ónd arterele periferice (arterele care irig─â membrele inferioare cu s├ónge) sunt str├ómtorate (├«ngustate) datorit─â depunerilor de gr─âsimi ca urmare a procesului de ateroscleroz─â, care vor reduce debitul sangvin la acel nivel. Astfel, principalii factori de risc pentru dezvoltarea acestei maladii sunt: fumatul, colesterolul crescut, hipertensiunea arterial─â, obezitatea, diabetul zaharat, insuficien╚Ťa renal─â cronic─â, v├órsta peste 70 ani, istoric familial de ateroscleroz─â, boala arterial─â periferic─â sau claudica╚Ťie.

Cum se diagnosticheaz─â arteriopatia obliterant─â (arterita)? Ce trebuie s─â face╚Ťi dac─â b─ânui╚Ťi c─â ave╚Ťi arteriopatie obliterant─â (arterit─â)?

Arteriopatia obliterant─â (arterita) poate fi subdiagnosticat─â pentru c─â multe persoane consider─â durerea de acest tip (claudica╚Ťia) ca fiind fireasc─â odat─â cu ├«naintarea ├«n v├órst─â, unii reduc├óndu-╚Öi chiar nivelul de activitate pentru a evita durerea. Dac─â ave╚Ťi dureri la nivelul membrelor inferioare, trebuie s─â v─â adresa╚Ťi unui medic cardiolog sau unui chirurg vascular care poate stabili dac─â aceste dureri sunt de cauza ischemic─â sau nu.

Diagnosticul de arteriopatie periferic─â ├«ncepe cu un consult cardiologic am─ânun╚Ťit cu revederea simptomelor, examenul fizic local cu evaluarea tulburarilor de tip trofic ╚Öi teste pentru evaluarea fluxului sangvin.

Cele mai comune teste clinice folosite pentru diagnosticul arteritei includ:

M─âsurarea pulsului la nivelul locurilor de elec╚Ťie la membrele inferioare;

Indexul glezn─â-bra╚Ť care compar─â tensiunea arterial─â la nivelul bra╚Ťelor ╚Öi picioarelor. M─âsurarea segmentar─â a tensiunii arteriale presupune o serie de m─âsuratori la diferite niveluri de la nivelul bra╚Ťelor ╚Öi picioarelor care ajut─â la determinarea dimensiunii ╚Öi localiz─ârii afect─ârii arteriale.

Ecografia Doppler arterial─â periferic─â furnizeaz─â informa╚Ťii legate de viteza de curgere a s├óngelui la nivelul vaselor periferice ╚Öi permite evaluarea severit─â╚Ťii leziunilor aterosclerotice (procentul de stenoz─â realizat de placa de aterom, existen╚Ťa ocluziilor la nivelul arterelor periferice etc). Aceast─â investiga╚Ťie permite ╚Öi urm─ârirea pacien╚Ťilor care au suferit o interven╚Ťie chirurgical─â ├«n sfera vascular─â (bypass, trombendarerectomie, dezobstruc╚Ťie arterial─â cu sonda Fogarty, etc) sau o dilatare transluminal─â cu balon (angioplastie) cu sau f─âr─â montare de stent.

Dac─â ecografia Doppler arterial─â periferic─â eviden╚Ťiaz─â stenoze la nivelul patului arterial, uneori, pentru completarea diagnosticului, poate fi necesar─â rezonan╚Ťa magnetic─â, angioCT-ul periferic sau arteriografia periferic─â pentru vizualizarea vaselor de s├ónge ├«ngustate.

Testul de efort pe covor rulant este recomandat la pacien╚Ťii cu claudica╚Ťie intermitent─â pentru a determina distan╚Ťa maxim─â pe care pacientul poate sa o parcurg─â sau intensitatea efortului la care apare durerea. De obicei acesta este neconcludent pentru ischemie miocardic─â ├«ntruc├ót majoritatea pacien╚Ťilor nu pot duce testul de efort p├ón─â la cap─ât (adic─â nu ating frecven╚Ťa cardiac─â ╚Ťint─â) pentru c─â apare durerea ├«n gamb─â care ├«i determin─â s─â ├«ntrerup─â efortul. Deoarece frecvent pacien╚Ťii cu arterit─â asociaz─â afectare ischemic─â cardiac─â (cardiopatie ischemic─â) este necesar─â excluderea acesteia prin investiga╚Ťii specifice.

Electrocardiograma de repaus poate s─â releve modific─âri de faz─â terminal─â specifice cardiopatiei ischemice sau o tulburare de ritm care poate provoca o ischemie acut─â embolic─â datorit─â faptului c─â predispune la formarea de cheaguri la nivelul cavit─â╚Ťilor cardiace (fibrila╚Ťie atrial─â…).

Ecocardiografia poate descoperi tulbur─âri de contractilitate, frac╚Ťie de ejec╚Ťie redus─â (adic─â reducerea performan╚Ťei cardiace), disfunc╚Ťie diastolic─â (tulburare de relaxare) dar deseori la pacien╚Ťii cu boala cardiac─â ischemic─â ecocardiografia poate s─â fie normal─â.

Dopplerul tisular poate s─â aduc─â informa╚Ťii suplimentare privind modul de irigare a pere╚Ťilor inimii.

Monitorizarea ambulatorie (Holter) EKG pe 12 canale pe 24 sau 48 de ore va ├«nregistra electrocardiograma atunci c├ónd sun╚Ťeti pus s─â v─â desfa╚Öura╚Ťi activitatea zilnic─â obi╚Önuit─â ╚Öi va sesiza dac─â apar modific─âri. Dac─â testul de efort sau monitorizarea Holter EKG pe 12 canale ridic─â suspiciunea unei boli coronariene, atunci sunt necesare investiga╚Ťii mai am─ânun╚Ťite, cum este angioCTÔÇôul coronarian sau angiografia coronarian─â┬á (coronarografia), metode care vizualizeaz─â arterele coronare ╚Öi identific─â locul ╚Öi m─ârimea stenozelor pe care le ave╚Ťi la nivelul acestora. Dac─â medicul v─â indic─â una dintre aceste investigatii, nu le am├óna╚Ťi! Un diagnostic corect pus la timp poate preveni un infarct miocardic acut sau un episod de ischemie acut─â ╚Öi, uneori, v─â poate salva via╚Ťa sau membrul inferior respectiv!

Medicul v─â poate recomanda ╚Öi o monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 sau 48 ore dac─â suferi╚Ťi de hipertensiune arterial─â.

Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale timp de 24 sau 48 de ore va m─âsura valorile tensiunii arteriale atunci c├ónd sunte╚Ťi pus s─â v─â desfa╚Öura╚Ťi activitatea zilnic─â obi╚Önuit─â ╚Öi va realiza un grafic cu valorile tensionale din via╚Ťa de zi cu zi, depist├ónd dac─â la baza agrav─ârii crizelor anginoase stau ascensiuni tensionale. Frecvent, pacien╚Ťii cu cardiopatie ischemic─â asociaz─â un scor de risc cardiovascular ridicat ╚Öi hipertensiune arterial─â.

De asemenea, pot fi recomandate teste suplimentare ┼či investiga┼úii mai complexe, precum: rezonan╚Ťa magnetic─â, angioCT-ul periferic sau arteriografia periferic─â (pentru vizualizarea vaselor de s├ónge ├«ngustate), computer tomografie/RMN cardiac, scintigrafia miocardic─â, pulsoximetrie.

Pot fi utile analize specifice de s├ónge (profilul lipidic – colesterol seric, HDL, LDL colesterol, trigliceride, glicemie, hemoleucogram─â, probe hepatice, renale, func╚Ťia tiroidian─âÔÇŽ), analiza gazelor sangvine.

Cum se trateaz─â boala arterial─â periferic─â (arterita)?

Cea mai u╚Öoar─â modalitate de tratament a arteritei const─â ├«n preven╚Ťie, printr-un mod de via╚Ť─â s─ân─âtos ╚Öi reducerea scorului de risc cardiovascular (renun╚Ťarea la fumat, exerci╚Ťiu fizic regulat, alimenta╚Ťie s─ân─âtoas─â, s─ârac─â ├«n gr─âsimi animale, men╚Ťinerea greut─â╚Ťii normale, control glicemic eficient la diabetici, men╚Ťinerea colesterolului ╚Öi a tensiunii arteriale ├«n limite normale.

Link factori de risc cardiovascular

Scopul tratamentului boala arterială periferică constă în reducerea durerii și managementul factorilor de risc care contribuie la afectarea vasculară.

Exerci╚Ťiul fizic reduce durerea, cre╚Öte capacitatea de efort, ├«mbun─ât─â╚Ťe╚Öte s─ân─âtatea vaselor la nivelul membrelor afectate ╚Öi contribuie la managementul mai u╚Öor al greut─â╚Ťii corporale ╚Öi la cre╚Öterea calit─â╚Ťii vie╚Ťii.

Principalele recomand─âri ale programelor de mers includ:

  • Merge╚Ťi p├ón─â sim╚Ťi╚Ťi durere moderat─â;
  • Odihni╚Ťi-v─â p├ón─â dispare durerea;
  • Relua╚Ťi mersul;
  • Repeta╚Ťi ciclul mers-repaus-mers timp de 30 pana la 45 minute;
  • Merge╚Ťi trei sau mai multe zile pe s─âpt─âm├ón─â.

Exerci╚Ťiul fizic sub supraveghere medical─â este recomandat pentru ├«nceput, urmat de antrenamentul pe termen lung acas─â care este foarte important pentru prognosticul afec╚Ťiunii. Astfel, este bine s─â v─â ├«nrola╚Ťi ├«ntr-un program de recuperare vascular─â.

Link Recuperare vascular─â arterita

Acesta este un program specializat ├«n cadrul c─âruia ├«nv─â╚Ťa╚Ťi despre boala de care suferi╚Ťi, ╚Öi despre motivele pentru care ave╚Ťi durere ├«n gamb─â. Astfel, uneori ve╚Ťi putea controla simptomatologia astfel ├«nc├ót durerile s─â fie ameliorate iar capacitatea de efort ├«mbun─ât─â╚Ťit─â. Este util sa sta╚Ťi de vorb─â cu persoane care au aceea╚Öi simptomatologie, ├«ntr-un grup de suport ve╚Ťi g─âsi ├«ncuraj─âri, sfaturi, ve╚Ťi ├«nv─â╚Ťa ce exerci╚Ťii v─â sunt permise ╚Öi care nu, poate ve╚Ťi g─âsi ╚Öi un partener pentru a exersa ├«mpreun─â. Tot ├«n cadrul programului de recuperare ve╚Ťi ├«nv─â╚Ťa s─â v─â modifica╚Ťi stilul de via╚Ť─â, un stil de via╚Ť─â s─ân─âtos fiind esen╚Ťial pentru ├«mbun─ât─â╚Ťirea prognosticului ╚Öi reducerea riscului asociat arteriopatiei obliterante.┬á Principalele modific─âri ale stilului de via╚Ť─â recomandate includ;

  • renun╚Ťarea la fumat ÔÇô fumatul cre╚Öte semnificativ riscul de complica╚Ťii ├«n boala arterial─â periferic─â;
  • exerci╚Ťiul fizic regulat, f─âcut zilnic, sub form─â de antrenament, conform planului de recuperare recomandat, v─â va ameliora capacitatea de efort ╚Öi v─â va reduce pragul de claudica╚Ťie, fiind important ╚Öi pentru managementul greut─â╚Ťii ╚Öi s─ân─âtatea inimii;
  • evitarea gr─âsimilor animale -manca╚Ťi multe alimente vegetale, fructe, cereale integrale ╚Öi cantit─â╚Ťi moderate de carne slab─â, pui, pe╚Öte ╚Öi alimente cu pu╚Ťine gr─âsimi;
  • urm─âri╚Ťi-v─â picioarele. Asculta╚Ťi sfaturile medicului dvs despre modul ├«n care trebuie s─â v─â ingriji╚Ťi picioarele. ├Änv─â╚Ťa╚Ťi s─â v─â autoinspecta╚Ťi picioarele pentru a asigura un tratment prompt al diverselor probleme care apar. Purta╚Ťi ├«nc─âl╚Ť─âminte potrivit─â pentru a va proteja picioarele.

De asemenea, medicul dvs v─â poate prescrie unul sau mai multe medicamente pentru controlul durerii ╚Öi managementul factorilor de risc pentru afectarea vascular─â. Astfel, medicamentele utile pentru managementul durerii includ pentoxifilina ╚Öi cilostazolul care ├«mbun─ât─â╚Ťesc fluxul sangvin, pot reduce durerea la efort ╚Öi pot cre╚Öte pragul de claudica╚Ťie. Medicamentele utile pentru managementul factorilor de risc cardiovasculari vizeaz─â reducerea colesterolului sangvin (statine, ezetimib, omega 3ÔÇŽ), reducerea valorilor tensiunii arteriale, precum ╚Öi medicamente antiagregante plachetare (aspirin─â, clopidogrelÔÇŽ.), care ajut─â la prevenirea form─ârii de pl─âci de aterom (╚Öi astfel pot┬á reduce riscul de infarct miocardic sau de accident vascular cerebral) sau la prevenirea form─ârii de cheaguri care s─â blocheze arterele periferice.

C├ónd boala arterial─â periferic─â este sever─â ╚Öi alte interven╚Ťii nu au succes, poate fi necesar tratamentul interven╚Ťional sau chirurgical. Angioplastia transluminal─â percutan─â este o procedur─â ce ├«mbun─â╚Ťate╚Öte fluxul sangvin prin dilatarea arterei afectate. Presupune introducerea unui cateter (tub de s├órma) printr-o arter─â periferic─â care are la cap─ât un balon. Prin umflarea balonului la nivelul stenozei placa de aterom este ÔÇťlipit─âÔÇŁ la perete iar calibrul vasului revine la normal. Ulterior, pentru a preveni reocluzia vasului, la nivelul respectiv se plaseaz─â un tub de s├órm─â (stent).

Atunci c├ónd nu este posibil tratamentul interven╚Ťional poate fi necesar─â o interven╚Ťie de chirurgie vascular─â de bypass periferic. Cu ajutorul unei grefe (care este un vas normal din alt teritoriu) se bypasseaza zona stenozat─â/ocluzionat─â, iar teritoriul aferent va fi vascularizat normal.

Ce presupune urm─ârirea unui pacient cu arterit─â (boal─â arterial─â periferic─â)?

Arteriopatia periferic─â este o maladie cronic─â a c─ârei evolu╚Ťie este grevat─â de perioade de ameliorare cu controlul eficient al simptomatologiei de claudica╚Ťie care alterneaz─â cu perioade de agravare, cu dezvoltarea de leziuni trofice ╚Öi, din acest motiv, este foarte important─â legatura cu medicul cardiolog care va adapta tratamentul ├«n func╚Ťie de cerin╚Ťele fiec─âruia.

Astfel, consultul cardiologic complet (care include electrocardiograma de repaus și ecocardiografia) trebuie repetat la intervalul de timp setat de medicul cardiolog (de obicei la 3 luni sau mai des dacă este vorba de o agravare a simptomatologiei).

Ecografia Doppler arterial─â periferic─â furnizeaz─â informa╚Ťii legate de evolu╚Ťia severit─â╚Ťii leziunilor aterosclerotice (procentul de stenoz─â realizat de placa de aterom, existen╚Ťa ocluziilor la nivelul arterelor periferice etc) ╚Öi poate pune indica╚Ťia de angioplastie sau interven╚Ťie chirurgical─â (bypass periferic).

Monitorizarea ambulatorie periodic─â a electrocardiogramei pe 12 canale este necesar─â pentru controlul eficient al frecven╚Ťei cardiace (mai ales dac─â ave╚Ťi tulbur─âri de ritm) ╚Öi pentru aprecierea severit─â╚Ťii modific─ârilor de faz─â terminal─â sugestive pentru ischemie (care pot indica o coronarografie). Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale este necesar─â periodic, atunci c├ónd v-o recomand─â cardiologul dac─â sunte╚Ťi hipertensiv, pentru a ob╚Ťine un control eficient al valorilor tensionale cu un grafic tensional normal.

Testul de efort pe covor rulant se recomand─â a fi repetat anual ├«n cazul arteriopatiei periferice pentru a aprecia pragul de claudica╚Ťie, eficacitatea tratamentului medicamentos ╚Öi a programului de recuperare vascular─â/a terapiei de mers.

Analizele de s├ónge pe care trebuie s─â le repete periodic (la 6 luni) pacien╚Ťii cu arteriopatie periferic─â includ profilul lipidic – colesterol seric, HDL, LDL colesterol, trigliceride, glicemie, hemoleucogram─â, probe hepatice, renale…

De asemenea, monitorizarea la distan╚Ť─â a pacientului cu arteriopatie periferic─â, inclusiv consulta╚Ťiile online ╚Öi serviciile de telemedicin─â sunt foarte utile pentru urm─ârirea corect─â a acestor pacien╚Ťi.

Asculta╚Ťi sfaturile pe care le primi╚Ťi de la cardiologul dvs, nu ├«ntrerupe╚Ťi tratamentul f─âr─â s─â cere╚Ťi acordul acestuia. Nu am├óna╚Ťi consulturile cardiologice periodice chiar dac─â v─â sim╚Ťi╚Ťi bine! Medica╚Ťia cardiovascular─â nu este prescris─â pe via╚Ť─â, dozele de medicament trebuie adaptate ├«n func╚Ťie de evolu╚Ťia fiec─âruia ╚Öi o evaluare corect─â, f─âcut─â la timp v─â poate salva via╚Ťa.

Ce pute╚Ťi face c├ónd apare durerea de tip claudica╚Ťie?

  • dac─â sim╚Ťi╚Ťi apari╚Ťia durerii ├«n gambe la mers, opri╚Ťi-v─â din activitatea respectiv─â ╚Öi astepta╚Ťi s─â dispar─â durerea, apoi relua╚Ťi mersul pentru a v─â cre╚Öte pragul de claudica╚Ťie;
  • nu mai fuma╚Ťi; ├«n mod cert, nicotina influen╚Ťeaz─â negativ, ├«n cel mai inalt grad, apari╚Ťia crizelor de claudica╚Ťie;
  • dac─â lua╚Ťi pilule anticoncep╚Ťionale ╚Öi ave╚Ťi angin─â, opri╚Ťi-le; estrogenul con╚Ťinut de acestea cre╚Öte riscul coagul─ârii s├óngelui;
  • aspirina luat─â la recomandarea medicului, ├«ntr-o doz─â foarte mic─â, reduce semnificativ riscul de embolie periferic─â;
  • nu am├óna╚Ťi consultul cardiologic; un diagnostic corect, pus la timp v─â poate salva via╚Ťa.

De 10 ani Cardioclass v─â ├«nva╚Ť─â cum s─â v─â p─âstra╚Ťi inima s─ân─âtoas─â

 Programări prompte

0722327183, 0212500651, 0371318017

office@cardioclass.ro

Str. Negoiu 17, sector 3, București