Arteriopatia periferică (arteriopatia obliterantă, arterita, boala arterială periferică)

Ce este arteriopatia obliterantă (arterita)?

Arteriopatia obliterantă a membrelor (arterita) inferioare sau superioare sau boala arterială periferică reprezintă o afecțiune a vaselor de sânge ce irigă picioarele sau brațele care se manifestă prin dureri intermitente sau crampe, mai ales în timpul exercițiului fizic, la nivelul mușchilor membrelor. Atunci când se produce ocluzia (astuparea) unui vas de sânge apare ischemia acută a membrului respectiv, o urgență chirurgicală care, netratată la timp, se poate solda cu pierderea membrului respectiv.

Ce simțiți dacă aveți arteriopatie obliterantă (arterita)? Care sunt simptomele arteriopatiei obliterante?

Cel mai important simptom al arteriopatiei obliterante este durerea în gambe (claudicația intermitentă), aceasta fiind cauzată de o cantitate insuficientă de sânge la nivelul mușchilor în timpul efortului. Cel mai adesea, durerea apare în picioare după mers la o anumită distanță și la un anumit ritm, în funcție de severitatea afecțiunii. Se mai numește claudicație intermitentă pentru că, de obicei, durerea nu este constantă, debutează la efort și încetează în repaus. Atunci când afecțiunea se agravează, durerea poate să apară și în repaus.

Simptomele asociate pot să includă tegumente reci și palide sau apariția de răni tegumentare ce nu se vindecă sau se vindecă foarte greu iar în stadiile avansate gangrenă care se poate complica cu amputarea unui membru.

Care sunt cauzele arteriopatiei obliterante (arteritei)?

Boala ischemică periferică, (arteriopatia periferică sau arterita) apare atunci când arterele periferice (arterele care irigă membrele inferioare cu sânge) sunt strâmtorate (îngustate) datorită depunerilor de grăsimi ca urmare a procesului de ateroscleroză, care vor reduce debitul sangvin la acel nivel. Astfel, principalii factori de risc pentru dezvoltarea acestei maladii sunt: fumatul, colesterolul crescut, hipertensiunea arterială, obezitatea, diabetul zaharat, insuficiența renală cronică, vârsta peste 70 ani, istoric familial de ateroscleroză, boala arterială periferică sau claudicație.

Cum se diagnostichează arteriopatia obliterantă (arterita)? Ce trebuie să faceți dacă bănuiți că aveți arteriopatie obliterantă (arterită)?

Arteriopatia obliterantă (arterita) poate fi subdiagnosticată pentru că multe persoane consideră durerea de acest tip (claudicația) ca fiind firească odată cu înaintarea în vârstă, unii reducându-și chiar nivelul de activitate pentru a evita durerea. Dacă aveți dureri la nivelul membrelor inferioare, trebuie să vă adresați unui medic cardiolog sau unui chirurg vascular care poate stabili dacă aceste dureri sunt de cauza ischemică sau nu.

Diagnosticul de arteriopatie periferică începe cu un consult cardiologic amănunțit cu revederea simptomelor, examenul fizic local cu evaluarea tulburarilor de tip trofic și teste pentru evaluarea fluxului sangvin.

Cele mai comune teste clinice folosite pentru diagnosticul arteritei includ:

Măsurarea pulsului la nivelul locurilor de elecție la membrele inferioare;

Indexul gleznă-braț care compară tensiunea arterială la nivelul brațelor și picioarelor. Măsurarea segmentară a tensiunii arteriale presupune o serie de măsuratori la diferite niveluri de la nivelul brațelor și picioarelor care ajută la determinarea dimensiunii și localizării afectării arteriale.

Ecografia Doppler arterială periferică furnizează informații legate de viteza de curgere a sângelui la nivelul vaselor periferice și permite evaluarea severității leziunilor aterosclerotice (procentul de stenoză realizat de placa de aterom, existența ocluziilor la nivelul arterelor periferice etc). Această investigație permite și urmărirea pacienților care au suferit o intervenție chirurgicală în sfera vasculară (bypass, trombendarerectomie, dezobstrucție arterială cu sonda Fogarty, etc) sau o dilatare transluminală cu balon (angioplastie) cu sau fără montare de stent.

Dacă ecografia Doppler arterială periferică evidențiază stenoze la nivelul patului arterial, uneori, pentru completarea diagnosticului, poate fi necesară rezonanța magnetică, angioCT-ul periferic sau arteriografia periferică pentru vizualizarea vaselor de sânge îngustate.

Testul de efort pe covor rulant este recomandat la pacienții cu claudicație intermitentă pentru a determina distanța maximă pe care pacientul poate sa o parcurgă sau intensitatea efortului la care apare durerea. De obicei acesta este neconcludent pentru ischemie miocardică întrucât majoritatea pacienților nu pot duce testul de efort până la capăt (adică nu ating frecvența cardiacă țintă) pentru că apare durerea în gambă care îi determină să întrerupă efortul. Deoarece frecvent pacienții cu arterită asociază afectare ischemică cardiacă (cardiopatie ischemică) este necesară excluderea acesteia prin investigații specifice.

Electrocardiograma de repaus poate să releve modificări de fază terminală specifice cardiopatiei ischemice sau o tulburare de ritm care poate provoca o ischemie acută embolică datorită faptului că predispune la formarea de cheaguri la nivelul cavităților cardiace (fibrilație atrială…).

Ecocardiografia poate descoperi tulburări de contractilitate, fracție de ejecție redusă (adică reducerea performanței cardiace), disfuncție diastolică (tulburare de relaxare) dar deseori la pacienții cu boala cardiacă ischemică ecocardiografia poate să fie normală.

Dopplerul tisular poate să aducă informații suplimentare privind modul de irigare a pereților inimii.

Monitorizarea ambulatorie (Holter) EKG pe 12 canale pe 24 sau 48 de ore va înregistra electrocardiograma atunci când sunțeti pus să vă desfașurați activitatea zilnică obișnuită și va sesiza dacă apar modificări. Dacă testul de efort sau monitorizarea Holter EKG pe 12 canale ridică suspiciunea unei boli coronariene, atunci sunt necesare investigații mai amănunțite, cum este angioCT–ul coronarian sau angiografia coronariană  (coronarografia), metode care vizualizează arterele coronare și identifică locul și mărimea stenozelor pe care le aveți la nivelul acestora. Dacă medicul vă indică una dintre aceste investigatii, nu le amânați! Un diagnostic corect pus la timp poate preveni un infarct miocardic acut sau un episod de ischemie acută și, uneori, vă poate salva viața sau membrul inferior respectiv!

Medicul vă poate recomanda și o monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 sau 48 ore dacă suferiți de hipertensiune arterială.

Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale timp de 24 sau 48 de ore va măsura valorile tensiunii arteriale atunci când sunteți pus să vă desfașurați activitatea zilnică obișnuită și va realiza un grafic cu valorile tensionale din viața de zi cu zi, depistând dacă la baza agravării crizelor anginoase stau ascensiuni tensionale. Frecvent, pacienții cu cardiopatie ischemică asociază un scor de risc cardiovascular ridicat și hipertensiune arterială.

De asemenea, pot fi recomandate teste suplimentare şi investigaţii mai complexe, precum: rezonanța magnetică, angioCT-ul periferic sau arteriografia periferică (pentru vizualizarea vaselor de sânge îngustate), computer tomografie/RMN cardiac, scintigrafia miocardică, pulsoximetrie.

Pot fi utile analize specifice de sânge (profilul lipidic – colesterol seric, HDL, LDL colesterol, trigliceride, glicemie, hemoleucogramă, probe hepatice, renale, funcția tiroidiană…), analiza gazelor sangvine.

Cum se tratează boala arterială periferică (arterita)?

Cea mai ușoară modalitate de tratament a arteritei constă în prevenție, printr-un mod de viață sănătos și reducerea scorului de risc cardiovascular (renunțarea la fumat, exercițiu fizic regulat, alimentație sănătoasă, săracă în grăsimi animale, menținerea greutății normale, control glicemic eficient la diabetici, menținerea colesterolului și a tensiunii arteriale în limite normale.

Link factori de risc cardiovascular

Scopul tratamentului boala arterială periferică constă în reducerea durerii și managementul factorilor de risc care contribuie la afectarea vasculară.

Exercițiul fizic reduce durerea, crește capacitatea de efort, îmbunătățește sănătatea vaselor la nivelul membrelor afectate și contribuie la managementul mai ușor al greutății corporale și la creșterea calității vieții.

Principalele recomandări ale programelor de mers includ:

  • Mergeți până simțiți durere moderată;
  • Odihniți-vă până dispare durerea;
  • Reluați mersul;
  • Repetați ciclul mers-repaus-mers timp de 30 pana la 45 minute;
  • Mergeți trei sau mai multe zile pe săptămână.

Exercițiul fizic sub supraveghere medicală este recomandat pentru început, urmat de antrenamentul pe termen lung acasă care este foarte important pentru prognosticul afecțiunii. Astfel, este bine să vă înrolați într-un program de recuperare vasculară.

Link Recuperare vasculară arterita

Acesta este un program specializat în cadrul căruia învățați despre boala de care suferiți, și despre motivele pentru care aveți durere în gambă. Astfel, uneori veți putea controla simptomatologia astfel încât durerile să fie ameliorate iar capacitatea de efort îmbunătățită. Este util sa stați de vorbă cu persoane care au aceeași simptomatologie, într-un grup de suport veți găsi încurajări, sfaturi, veți învăța ce exerciții vă sunt permise și care nu, poate veți găsi și un partener pentru a exersa împreună. Tot în cadrul programului de recuperare veți învăța să vă modificați stilul de viață, un stil de viață sănătos fiind esențial pentru îmbunătățirea prognosticului și reducerea riscului asociat arteriopatiei obliterante.  Principalele modificări ale stilului de viață recomandate includ;

  • renunțarea la fumat – fumatul crește semnificativ riscul de complicații în boala arterială periferică;
  • exercițiul fizic regulat, făcut zilnic, sub formă de antrenament, conform planului de recuperare recomandat, vă va ameliora capacitatea de efort și vă va reduce pragul de claudicație, fiind important și pentru managementul greutății și sănătatea inimii;
  • evitarea grăsimilor animale -mancați multe alimente vegetale, fructe, cereale integrale și cantități moderate de carne slabă, pui, pește și alimente cu puține grăsimi;
  • urmăriți-vă picioarele. Ascultați sfaturile medicului dvs despre modul în care trebuie să vă ingrijiți picioarele. Învățați să vă autoinspectați picioarele pentru a asigura un tratment prompt al diverselor probleme care apar. Purtați încălțăminte potrivită pentru a va proteja picioarele.

De asemenea, medicul dvs vă poate prescrie unul sau mai multe medicamente pentru controlul durerii și managementul factorilor de risc pentru afectarea vasculară. Astfel, medicamentele utile pentru managementul durerii includ pentoxifilina și cilostazolul care îmbunătățesc fluxul sangvin, pot reduce durerea la efort și pot crește pragul de claudicație. Medicamentele utile pentru managementul factorilor de risc cardiovasculari vizează reducerea colesterolului sangvin (statine, ezetimib, omega 3…), reducerea valorilor tensiunii arteriale, precum și medicamente antiagregante plachetare (aspirină, clopidogrel….), care ajută la prevenirea formării de plăci de aterom (și astfel pot  reduce riscul de infarct miocardic sau de accident vascular cerebral) sau la prevenirea formării de cheaguri care să blocheze arterele periferice.

Când boala arterială periferică este severă și alte intervenții nu au succes, poate fi necesar tratamentul intervențional sau chirurgical. Angioplastia transluminală percutană este o procedură ce îmbunățatește fluxul sangvin prin dilatarea arterei afectate. Presupune introducerea unui cateter (tub de sârma) printr-o arteră periferică care are la capăt un balon. Prin umflarea balonului la nivelul stenozei placa de aterom este “lipită” la perete iar calibrul vasului revine la normal. Ulterior, pentru a preveni reocluzia vasului, la nivelul respectiv se plasează un tub de sârmă (stent).

Atunci când nu este posibil tratamentul intervențional poate fi necesară o intervenție de chirurgie vasculară de bypass periferic. Cu ajutorul unei grefe (care este un vas normal din alt teritoriu) se bypasseaza zona stenozată/ocluzionată, iar teritoriul aferent va fi vascularizat normal.

Ce presupune urmărirea unui pacient cu boală arterială periferică (arterita)?

Arterita sau arteriopatia periferică este o maladie cronică a cărei evoluție este grevată de perioade de ameliorare cu controlul eficient al simptomatologiei de claudicație care alternează cu perioade de agravare, cu dezvoltarea de leziuni trofice și, din acest motiv, este foarte importantă legatura cu medicul cardiolog care va adapta tratamentul în funcție de cerințele fiecăruia.

Astfel, consultul cardiologic complet (care include electrocardiograma de repaus și ecocardiografia) trebuie repetat la intervalul de timp setat de medicul cardiolog (de obicei la 3 luni sau mai des dacă este vorba de o agravare a simptomatologiei).

Ecografia Doppler arterială periferică furnizează informații legate de evoluția severității leziunilor aterosclerotice (procentul de stenoză realizat de placa de aterom, existența ocluziilor la nivelul arterelor periferice etc) și poate pune indicația de angioplastie sau intervenție chirurgicală (bypass periferic).

Monitorizarea ambulatorie periodică a electrocardiogramei pe 12 canale este necesară pentru controlul eficient al frecvenței cardiace (mai ales dacă aveți tulburări de ritm) și pentru aprecierea severității modificărilor de fază terminală sugestive pentru ischemie (care pot indica o coronarografie). Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale este necesară periodic, atunci când v-o recomandă cardiologul dacă sunteți hipertensiv, pentru a obține un control eficient al valorilor tensionale cu un grafic tensional normal.

Testul de efort pe covor rulant se recomandă a fi repetat anual în cazul arteriopatiei periferice pentru a aprecia pragul de claudicație, eficacitatea tratamentului medicamentos și a programului de recuperare vasculară/a terapiei de mers.

Analizele de sânge pe care trebuie să le repete periodic (la 6 luni) pacienții cu arteriopatie periferică includ profilul lipidic – colesterol seric, HDL, LDL colesterol, trigliceride, glicemie, hemoleucogramă, probe hepatice, renale…

De asemenea, monitorizarea la distanță a pacientului cu arteriopatie periferică, inclusiv consultațiile online și serviciile de telemedicină sunt foarte utile pentru urmărirea corectă a acestor pacienți.

Ascultați sfaturile pe care le primiți de la cardiologul dvs, nu întrerupeți tratamentul fără să cereți acordul acestuia. Nu amânați consulturile cardiologice periodice chiar dacă vă simțiți bine! Medicația cardiovasculară nu este prescrisă pe viață, dozele de medicament trebuie adaptate în funcție de evoluția fiecăruia și o evaluare corectă, făcută la timp vă poate salva viața.

Ce puteți face când apare durerea de tip claudicație?

  • dacă simțiți apariția durerii în gambe la mers, opriți-vă din activitatea respectivă și asteptați să dispară durerea, apoi reluați mersul pentru a vă crește pragul de claudicație;
  • nu mai fumați; în mod cert, nicotina influențează negativ, în cel mai inalt grad, apariția crizelor de claudicație;
  • dacă luați pilule anticoncepționale și aveți angină, opriți-le; estrogenul conținut de acestea crește riscul coagulării sângelui;
  • aspirina luată la recomandarea medicului, într-o doză foarte mică, reduce semnificativ riscul de embolie periferică;
  • nu amânați consultul cardiologic; un diagnostic corect, pus la timp vă poate salva viața.

De 10 ani Cardioclass vă învață cum să vă păstrați inima sănătoasă

 Programări prompte

0722327183, 0212500651, 0371318017

office@cardioclass.ro

Str. Negoiu 17, sector 3, București