În ce constă screeningul de boli cardiovasculare la pacientul fără comorbidități?

Principalele investigații care formează screeningul de boli cardiovasculare pentru o persoană sănătoasă sunt:

Primul pas este un consult cardiologic amănunțit care va include istoricul medical şi familial şi stilul de viaţă cu calculul scorului de risc cardiovascular și o examinare fizică detaliată.

 Electrocardiograma de repaus poate să releve modificări de fază terminală specifice cardiopatiei ischemice sau o tulburare de ritm care poate complica evoluția bolii cardiace ischemice (fibrilație atrială, ritmuri tahicardice…).

Ecocardiografia poate descoperi tulburări de contractilitate, fracție de ejecție redusă (adică reducerea performanței cardiace), disfuncție diastolică (tulburare de relaxare) dar deseori la pacienții cu boală cardiacă ischemică ecocardiografia poate să fie normală. Dopplerul tisular poate să aducă informații suplimentare privind modul de irigare a pereților inimii.

Testul de efort pe covor rulant este probabil una dintre cele mai importante investigații pentru screeningul cardiovascular pentru că poate releva prezența ischemiei (adică a lipsei de oxigen și de substanțe nutritive într-un anumit teritoriu cardiac datorită depunerilor de colesterol la nivelul vaselor) sau poate declanșa o tulburare de ritm.

În cadrul testului de efort vi se vă cere să faceți un efort gradat, supravegheat, cu ajutorul unui covor rulant, timp în care activitatea inimii dumneavoastră va fi urmărită prin electrocardiogramă. Testul de efort nu vă testează capacitatea de efort ci evidențiază modificările care apar pe electrocardiogramă în cadrul unui efort fizic susținut și dozat, conform unui protocol standardizat. Dacă la testul de efort apar modificări ischemice sau tulburări de ritm, este foarte probabil să aveți o boală cardiacă ischemică (boală coronariană).

Monitorizarea ambulatorie (Holter) EKG pe 12 canale pe 24 sau 48 de ore va înregistra electrocardiograma atunci când sunteti pus să vă desfașurați activitatea zilnică obișnuită și va sesiza dacă apar modificări. 

Dacă testul de efort sau monitorizarea Holter EKG pe 12 canale ridică suspiciunea unei boli coronariene, atunci sunt necesare  investigații mai amănunțite, cum este angioCT–ul coronarian sau angiografia coronariană  (coronarografia), metode care vizualizează arterele coronare și identifică locul și mărimea stenozelor pe care le aveți are la nivelul acestora. Dacă medicul vă indică una dintre aceste investigatii, nu le amânați! Un diagnostic corect, formulat la timp poate preveni un infarct miocardic acut și, uneori, vă poate salva viața!

Medicul vă poate recomanda și o monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 sau 48 ore dacă suferiți de hipertensiune arterială.

Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale timp de 24 sau 48 de ore va măsura valorile tensiunii arteriale atunci când sunteți pus să vă desfașurați activitatea zilnică obișnuită și va realiza un grafic cu valorile tensionale din viața de zi cu zi, depistând dacă la baza agravării crizelor anginoase stau ascensiuni tensionale. Frecvent, pacienții cu cardiopatie ischemică asociază un scor de risc cardiovascular ridicat și hipertensiune arterială.

De asemenea, pot fi recomandate teste suplimentare şi investigaţii mai complexe, precum: calcul scor de calciu coronarian prin angioC la nivelul arterelor coronare, analize specifice de sânge (profilul lipidic – colesterol seric, HDL, LDL colesterol, trigliceride, glicemie, hemoleucogramă, probe hepatice, renale, funcția tiroidiană…), analiza gazelor sangvine.

Dacă scorul de risc cardiovascular calculat indică un risc înalt și foarte înalt, medicul vă poate recomanda investigații de screening pentru ateromatoza carotidiană (Ecografia Doppler de carotide) sau arteriopatie obliterantă la nivelul membrelor inferioare (Ecografia Doppler arterială periferică).