Diabetul zaharat reprezintă un factor de risc cardiovascular foarte important și, frecvent pacienții care suferă de această maladie asociază cardiopatie ischemică cu leziuni la nivelul arterelor care hrănesc inima (arterele coronare), stenoze (îngustări) ale arterelor care irigă creierul (arterele carotide) sau ale arterelor care irigă picioarele (arterită). Din acest motiv, screeningul de boli cardiovasculare la pacientul cu diabet zaharat este mai laborios și include mai multe investigații față de pacientul care nu asociază alte comorbidități.
Primul pas este un consult cardiologic amănunțit care va include istoricul medical şi familial şi stilul de viaţă cu calculul scorului de risc cardiovascular și o examinare fizică detaliată.
Electrocardiograma de repaus poate să releve modificări de fază terminală specifice cardiopatiei ischemice sau o tulburare de ritm care poate complica evoluția bolii cardiace ischemice (fibrilație atrială, ritmuri tahicardice…).
Ecocardiografia poate descoperi tulburări de contractilitate, fracție de ejecție redusă (adică reducerea performanței cardiace), disfuncție diastolică (tulburare de relaxare) dar deseori la pacienții cu boală cardiacă ischemică ecocardiografia poate să fie normală. Dopplerul tisular poate să aducă informații suplimentare privind modul de irigare a pereților inimii.
Testul de efort pe covor rulant este probabil una dintre cele mai importante investigații pentru screeningul cardiovascular pentru că poate releva prezența ischemiei (adică a lipsei de oxigen și de substanțe nutritive într-un anumit teritoriu cardiac datorită depunerilor de colesterol la nivelul vaselor) sau poate declanșa o tulburare de ritm.
În cadrul testului de efort vi se vă cere să faceți un efort gradat, supravegheat, cu ajutorul unui covor rulant, timp în care activitatea inimii dumneavoastră va fi urmărită prin electrocardiogramă. Testul de efort nu vă testează capacitatea de efort ci evidențiază modificările care apar pe electrocardiogramă în cadrul unui efort fizic susținut și dozat, conform unui protocol standardizat. Dacă la testul de efort apar modificări ischemice sau tulburări de ritm, este foarte probabil să aveți o boală cardiacă ischemică (boală coronariană).
Monitorizarea ambulatorie (Holter) EKG pe 12 canale pe 24 sau 48 de ore va înregistra electrocardiograma atunci când sunteti pus să vă desfașurați activitatea zilnică obișnuită și va sesiza dacă apar modificări. Dacă testul de efort sau monitorizarea Holter EKG pe 12 canale ridică suspiciunea unei boli coronariene, atunci sunt necesare investigații mai amănunțite, cum este angioCT–ul coronarian sau angiografia coronariană (coronarografia), metode care vizualizează arterele coronare și identifică locul și mărimea stenozelor pe care le aveți are la nivelul acestora. Dacă medicul vă indică una dintre aceste investigatii, nu le amânați! Un diagnostic corect, formulat la timp poate preveni un infarct miocardic acut și, uneori, vă poate salva viața!
Medicul vă poate recomanda și o monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 sau 48 ore dacă suferiți de hipertensiune arterială.
Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale timp de 24 sau 48 de ore va măsura valorile tensiunii arteriale atunci când sunteți pus să vă desfașurați activitatea zilnică obișnuită și va realiza un grafic cu valorile tensionale din viața de zi cu zi, depistând dacă la baza agravării crizelor anginoase stau ascensiuni tensionale. Frecvent, pacienții cu cardiopatie ischemică asociază un scor de risc cardiovascular ridicat și hipertensiune arterială.
De asemenea, pot fi recomandate teste suplimentare şi investigaţii mai complexe, precum: calcul scor de calciu coronarian prin angioC la nivelul arterelor coronare, analize specifice de sânge (profilul lipidic – colesterol seric, HDL, LDL colesterol, trigliceride, glicemie, hemoglobina glicozilată, hemoleucogramă, probe hepatice, renale, funcția tiroidiană…), analiza gazelor sangvine.
Ecografia Doppler de carotide poate exclude prezența de plăci de aterom la nivelul arterelor carotide, acestea fiind mult mai accesibile față de arterele coronare. Prezența depunerilor de colesterol la nivelul arterelor carotide se corelează în general cu un risc mai mare de infarct sau accident vascular cerebral și indică măsuri de reducere a riscului cardiovascular.
Uneori medicul vă poate solicita să vă ridicați în picioare pentru a vizualiza mai bine continența valvulelor venoase.
La pacienții cu diabet zaharat, care au risc mai mare de a dezvolta arteriopatie obliterantă la nivelul membrelor inferioare, medicul poate recomanda în cadrul screeningului cardiovascular investigații specifice pentru excluderea acestei afecțiuni.
Astfel, indexul gleznă-braț care compară tensiunea arterială la nivelul brațelor și picioarelor. Măsurarea segmentară a tensiunii arteriale presupune o serie de măsuratori la diferite niveluri de la nivelul brațelor și picioarelor care ajută la determinarea dimensiunii și localizării afectării arteriale.
Link Indexul gleznă-braț
Ecografia Doppler arterială periferică furnizează informații legate de viteza de curgere a sângelui la nivelul vaselor periferice și permite evaluarea severității leziunilor aterosclerotice (procentul de stenoză realizat de placa de aterom, existența ocluziilor la nivelul arterelor periferice etc).
Un parcurs simplu, gândit ca să primești răspunsuri clare și recomandări medicale pe care le poți urma.
constă în studierea documentelor medicale pe care le-ați adus, anamneza (discuția cu pacientul), investigațiile inițiale standard (EKG, măsurare tensiune arterială, ecografie cardiacă).
În momentul în care diagnosticul a fost stabilit veți primi rezultatul consultului împreună cu recomandările necesare, schema de tratament și scrisoarea medicală.
Medicii Cardioclass evalueaza pacienti aflati la prima investigatie, dar si
cazuri complexe care au nevoie de monitorizare atenta.
