Leziunile valvulare (valvulopatii, boli valvulare)

Ce sunt leziunile valvulare?

Leziunile valvulare (valvulopatiile sau bolile valvelor inimii) apar atunci c├ónd valvele inimii nu se mai deschid bine (sunt str├ómtorate) sau nu se mai ├«nchid etan╚Ö (valva este insuficient─â) iar s├óngele care str─âbate orificiul valvular trece greu prin acesta (stenoz─â valvular─â) sau reflueaz─â ├«n cavitatea situat─â ├«n amonte (insuficien╚Ť─â valvular─â).

Cu timpul inima obose╚Öte ╚Öi ├«ncepe s─â devin─â din ce ├«n ce mai putin eficient─â, aceasta manifest├óndu-se prin simptome ca oboseala ╚Öi sl─âbiciunea┬á(fatigabilitatea), iar s├óngele ├«ncepe s─â stagneze ├«n vasele care ajung la inim─â, cauz├ónd acumularea de lichid la nivelul pl─âm├ónilor ╚Öi scurtarea respira╚Ťiei sau sufocare la efort (dispnee) sau la nivelul membrelor inferioare (edeme).

Care sunt principalele leziuni valvulare ╚Öi ce simptome le ├«nso╚Ťesc?

Stenoza mitral─â┬áeste o modificare patologic─â a orificiului valvular mitral, produs─â de sudarea cuspelor valvulare cu str├ómtorarea orificiului, acest fenomen ├«mpiedic├ónd scurgerea s├óngelui din atriu ├«n ventriculul st├óng ├«n timpul diastolei. Prima consecin╚Ť─â a ├«ngust─ârii orificiului mitral const─â ├«n sc─âderea debitului ventriculului st├óng. Pentru o perioad─â de timp, prin interven╚Ťia unor mecanisme compensatoare (dilata╚Ťie ╚Öi cre╚Ötere a presiunii diastolice ├«n atriul st├óng) debitul ventriculului st├óng se men╚Ťine normal. Cu timpul, fenomenele compensatoare sunt dep─â╚Öite, debitul cardiac scade ╚Öi s├óngele stagneaz─â deasupra obstacolului (adic─â ├«n atriul st├óng ╚Öi ├«n circula╚Ťia pulmonar─â), ceea ce impune inimii drepte un efort suplimentar, din care cauz─â aceasta se hipertrofiaz─â, iar mai t├órziu se decompenseaz─â. C├ót timp debitul ventriculului st├óng ram├óne normal, stenoza mitral─â este compensat─â ╚Öi nu apar complica╚Ťii. C├ónd apar staza ╚Öi hipertensiunea pulmonar─â, apare simptomatologia pulmonar─â (sufocare la efort sau ├«n repaus), iar ├«n ultima perioad─â, c├ónd inima dreapt─â cedeaz─â, apar semnele insuficien╚Ťei cardiace drepte. Manifest─ârile clinice devin evidente c├ónd suprafa╚Ťa orificiului mitral, care ├«n mod normal m─âsoar─â 4-6 cm2, scade sub 2 cm2.

Insuficien╚Ťa mitral─â este un defect valvular care const─â ├«n ├«nchiderea incomplet─â ├«n sistol─â a cuspelor valvei mitrale, ceea ce permite refularea s├óngelui din ventriculul st├óng ├«n atriul st├óng. Refluxul sistolic produce dilatarea atriului st├óng ╚Öi, cu timpul, dilatarea ╚Öi hipertrofierea (ingrosarea peretilor) ventriculului st├óng prin munca suplimentar─â pe care acesta trebuie s─â o depun─â. C├ónd ventriculul st├óng cedeaz─â ╚Öi apare insuficien╚Ťa ventricular─â st├óng─â, staza retrograd─â (stagnarea s├óngelui ├«n amonte) provoac─â o simptomatologie similar─â cu cea descris─â la stenoza mitral─â.

Stenoza aortic─â const─â ├«ntr-o str├ómtorare a orificiului aortic, care se constituie astfel ├«ntr-un obstacol ├«n calea trecerii s├óngelui din ventriculul st├óng ├«n aort─â ├«n timpul sistolei. ├Än urma profilaxiei ╚Öi a tratamentului corect al reumatismului articular acut din ultimele decade, ┬ámajoritatea cazurilor de stenoz─â aortic─â apar la v├órstnici ╚Öi sunt de natur─â degenerativ─â, iar stenoza aortic─â reumatismal─â sau congenital─â se ├«nt├ólne╚Öte mult mai rar. Stenoza aortica este o leziune destul de frecvent─â, asociat─â adesea cu insuficien╚Ťa aortic─â. Leziunea const─â ├«n ├«ngro╚Öarea ╚Öi calcificarea sigmoidelor (valvulelor) aortice, care formeaz─â astfel un inel rigid. Orificiul stenozat (str├ómtorat) for╚Ťeaz─â astfel ventriculul st├óng s─â depun─â un efort important, care ├«l face s─â se hipertrofieze (s─â se ├«ngroa╚Öe).

Insuficien╚Ťa aortic─â se caracterizeaz─â prin ├«nchiderea incomplet─â a valvulelor (sigmoidelor) aortice ├«n timpul diastolei, ceea ce are drept consecin╚Ť─â refularea s├óngelui ├«n diastol─â din aort─â ├«n ventriculul st├óng. Prin efortul suplimentar pe care ├«l impune ventriculului st├óng, refluxul de s├ónge determin─â ├«n timp dilatarea ╚Öi hipertrofia (├«ngro╚Öarea) acestuia. Cu timpul boala evolueaz─â, manifest├óndu-se la ├«nceput cu insuficien╚Ť─â ventricular─â st├ónga cu staz─â pulmonar─â ╚Öi doar ├«n stadiile avansate, atinci c├ónd cedeaz─â ventriculul drept, cu fenomene de insuficien╚Ť─â cardiac─â dreapt─â.

Care sunt cauzele leziunilor valvulare?

Dac─â ├«n trecut principala cauz─â a leziunilor valvulare era reumatismul articular acut, ├«n ultimii ani, datorit─â profilaxiei ╚Öi tratamentului eficient leziunile valvulare sunt produse mai ales de degenerescen╚Ťa valvei (a╚Öa cum se ├«nt├ómpl─â ├«n stenoza aortic─â odat─â cu ├«naintarea ├«n v├órst─â), lipsa de contrac╚Ťie eficient─â a unui perete al inimii (insuficien╚Ťa mital─â ischemic─â), excesul de ╚Ťesut al valvei (prolapsul) sau pot fi congenitale (bicuspidia aortic─â).

Cum se diagnosticheaz─â leziunile valvulare?

Ce trebuie s─â face╚Ťi dac─â b─ânui╚Ťi c─â ave╚Ťi o leziune valvular─â?

Dac─â sim╚Ťi╚Ťi senza╚Ťie de sufocare la eforturile pe care p├ón─â acum le putea╚Ťi face f─âr─â probleme, dac─â noaptea v─â trezi╚Ťi brusc din somn cu senza╚Ťie de lips─â de aer sau cu nevoia de a dormi pe mai multe perne sau de a v─â ridica la marginea patului ca s─â respira╚Ťi mai u╚Öor, dac─â vi se umfl─â picioarele, sau sunte╚Ťi sl─âbit trebuie s─â v─â adresa╚Ťi unui medic cardiolog care poate stabili dac─â aceste simptome sunt de cauz─â cardiac─â sau nu.

Pentru stabilirea diagnosticului, de prim─â inten╚Ťie vi se va face un consult cardiologic am─ânun╚Ťit. ├Än vederea eviden┼úierii cauzelor insuficien╚Ťei cardiace, medicul realizeaz─â o examinare fizic─â detaliat─â ┼či poart─â o conversa┼úie cu pacientul privind istoricul medical ┼či familial ┼či stilul de via┼ú─â, care pot releva cauza ce st─â la baza acestui simptom.

Electrocardiograma de repaus poate s─â releve o tulburare de ritm care acompaniaz─â leziunile valvulare (fibrila╚Ťie atrial─â, …) sau modific─âri de faz─â terminal─â specifice insuficien╚Ťei mitrale ischemice.

Ecocardiografia┬áeste investiga╚Ťia cea mai relevant─â pentru diagnosticul leziunilor valvulare aceasta stabilind ├«n general ╚Öi etiologia (reumatismal─â, degenerativ─â, congenital─â, ischemic─â) ╚Öi severitatea acestora. Examinarea Doppler continuu ╚Öi color pune practic indica╚Ťia de corec╚Ťie chirurgical─â a leziunii valvulare sau poate indica continuarea tratamentului medicamentos.

Ulterior, aceste investiga╚Ťii pot fi completate cu un test de efort pe covor rulant (care poate indica drept cauz─â a insuficien╚Ťei mitrale prezen╚Ťa de stenoze la nivelul arterelor care hr─ânesc inima, arterele coronare) sau test de mers 6 minute (pentru a v─â testa capacitatea de efort ╚Öi progresele pe care le face╚Ťi sub tratamentul prescris).

Monitorizarea ambulatorie (Holter) EKG pe 6 sau 12 canale timp de 24 sau 48 de ore va ├«nregistra electrocardiograma atunci c├ónd sunte╚Ťi pus s─â v─â desfa╚Öura╚Ťi activitatea zilnic─â obi╚Önuit─â ╚Öi va sesiza dac─â apar modific─âri ischemice sau tulbur─âri de ritm. Dac─â testul de efort sau monitorizarea Holter EKG pe 12 canale ridic─â suspiciunea unei boli coronariene drept cauz─â a insuficien╚Ťei mitrale, atunci sunt necesare investiga╚Ťii mai am─ânun╚Ťite, cum este angioCTÔÇôul coronarian sau angiografia coronarian─â (coronarografia), metode care vizualizeaz─â arterele coronare ╚Öi identific─â locul ╚Öi m─ârimea stenozelor pe care le ave╚Ťi la nivelul acestora.┬áMedicul v─â poate recomanda ╚Öi o monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 sau 48 ore dac─â suferi╚Ťi de hipertensiune arterial─â.

De asemenea, pot fi recomandate teste suplimentare ┼či investiga┼úii mai complexe, precum: ecografie transesofagian─â, radiografie toracic─â, CT torace/RMN cardiac, scintigrafia de venitila┼úie/perfuzie, spirometrie – teste func┼úionale respiratorii, bronhoscopia, pulsoximetrie, analize specifice de s├ónge (hemoleucogram─â, D- dimeri, probe hepatice, renale, NT proBNPÔÇŽ), analiza gazelor sangvine.

Cum se trateaz─â leziunile valvulare?

Dac─â ave╚Ťi o leziune valvular─â, medicul cardiolog va decide ce tratament medicamentos s─â urma╚Ťi ╚Öi ce regim de via╚Ť─â ar trebui s─â ave╚Ťi.┬áLa fel de importante sunt m─âsurile legate de stilul de via╚Ť─â ╚Öi de eliminarea factorilor de risc cardiovasculari: o diet─â adecvat─â cu sare c├ót mai pu╚Ťin─â, exerci┼úii fizice moderate, eliminarea kilogramelor ├«n plus, ╚Ťinerea sub control a tensiunii arteriale, reducerea stresului, practicarea exerci┼úiilor de respira┼úie profund─â, renun┼úarea la fumat. Medicul cardiolog este singurul ├«n m─âsur─â s─â recomande tratamentul eficient pentru insuficien╚Ť─â cardiac─â, ├«n func┼úie de cauza care a dus la apari┼úia acesteia.

Sfaturi legate de stilul de via╚Ť─â ╚Öi de eliminarea factorilor de risc cardiovasculari pentru pacien╚Ťii cu leziuni valvulare:

  • reduce╚Ťi aportul de sare (sodiu) ├«n alimenta╚Ťie la maxim 4 gr./zi (adic─â 1,5 gr. sodiu).

Blogul nostru C├ót─â sare are voie s├ú consume un pacient cu afec╚Ťiuni cardiovasculare? v─â explic─â mai multe

  • men╚Ťine╚Ťi greutatea ├«n limite normale;
  • monitoriza╚Ťi aportul de lichide ╚Öi consumul de lichide conform indica╚Ťiei medicului curant, predominent ap─â, cu evitarea b─âuturilor cu adaos de zah─âr. Evita╚Ťi alimentele ╚Öi b─âuturile excitante (Coca Cola, Pepsi, RedBull, cafea ├«n cantit─â╚Ťi mari ceai negru, ceai verde, ciocolat─â neagr─â). Consuma╚Ťi alcool cu modera╚Ťie;
  • ├«ncerca╚Ťi s─â face╚Ťi mi╚Öcare zilnic, conform recomand─ârilor medicului ╚Öi ├«n func╚Ťie de propria capacitate de efort ╚Öi ├«nrola╚Ťi-v─â ├«ntr-un program de reabilitare cardiovascular─â pentru pacien╚Ťii cu insuficien╚Ť─â cardiac─â (cu exerci╚Ťii fizice individualizate sub monitorizarea unui medic ╚Öi sfaturi privind gestionarea riscului cardiovascular);

Link Recuperarea cardiovascular─â la pacientul cu insuficien╚Ť─â cardiac─â

  • evita╚Ťi temperaturile extreme, v├ónt puternic, ninsoare/soare puternic;
  • controla╚Ťi-v─â tensiunea arterial─â ╚Öi ├«ncerca╚Ťi s─â o men╚Ťine╚Ťi ├«n limite normale;
  • dormi╚Ťi suficient, men╚Ťine╚Ťi o atitudine pozitiv─â cu evitarea emo╚Ťiilor negative ╚Öi a stresului;
  • evita╚Ťi infec╚Ťiile intercurente, gripa sau pneumonia, eventual vaccina╚Ťi-v─â;
  • purta╚Ťi ├«mbr─âc─âminte adecvat─â evit├ónd ╚Öosetele sau pantalonii str├óm╚Ťi care pot favoriza formarea de cheaguri.

Tratamentul medicamentos al pacientului cu leziuni valvulare include diuretice (medicamente care elimin─â excesul de lichide), betablocante, tonice cardiace, uneori anticoagulante.

Tratamentul chirurgical sau interven╚Ťional este diferit ├«n func╚Ťie de cauza leziunilor valvulare ╚Öi include:

– corec╚Ťia chirurgical─â a leziunilor valvulare prin plastie sau ├«nlocuire valvular─â (protezare);

revascularizarea miocardic─â interven╚Ťional─â sau chirurgical─â ├«n cazul insuficien╚Ťei mitrale ischemice cu leziuni coronariene;

–┬á┬ácorec╚Ťia malforma╚Ťiilor congenitale cardiace (bicuspidia aortic─â, prolapsul de valv─â mitral─â).

Ce presupune urm─ârirea unui pacient cu leziune valvular─â?

Leziunile valvulare sunt maladii cronice a c─ârei evolu╚Ťie este grevat─â de perioade de ameliorare ╚Öi de control al simptomatologiei ╚Öi de perioade de agravare ╚Öi, din acest motiv, este foarte important─â legatura cu medicul cardiolog care va adapta tratamentul ├«n func╚Ťie de cerin╚Ťele fiec─âruia.

Astfel, consultul cardiologic complet (care include electrocardiograma de repaus ╚Öi ecocardiografia) trebuie repetat la intervalul de timp setat de medicul cardiolog (de obicei la 3 luni sau mai des dac─â este vorba de o agravare a insuficien╚Ťei cardiace).

Monitorizarea ambulatorie periodic─â a electrocardiogramei este necesar─â pentru controlul eficient al frecven╚Ťei cardiace, mai ales dac─â ave╚Ťi tulbur─âri de ritm iar monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale dac─â sunteti hipertensiv pentru a ob╚Ťine un grafic tensional normal.

Testul de efort pe covor rulant se recomand─â a fi repetat anual ├«n cazul insuficien╚Ťei mitrale ischemice, pentru a aprecia necesitatea unei investiga╚Ťii invazive (coronarografie). Testul de mers 6 minute v─â testeaz─â periodic capacitatea de efort ╚Öi progresele pe care le face╚Ťi sub tratamentul prescris.

Periodic este bine s─â v─â ├«nscrie╚Ťi ├«n programe de recuperare cardiovascular─â pentru insuficien╚Ťa cardiac─â care┬á s─â v─â amelioreze capacitatea de efort ╚Öi calitatea vie╚Ťii.

Link Recuperarea cardiovascular─â ├«n insuficien╚Ťa cardiac─â

Cea mai relevant─â analiz─â de s├ónge la pacien╚Ťii cu insuficien╚Ť─â cardiac─â, care permite monitorizarea acestora la distan╚Ť─â este peptidul natriuretic atrial (NT proBNP) dar, ├«ntruc├ót dozarea acestuia nu este disponibil─â oriunde, consulta╚Ťiile online ╚Öi serviciile de telemedicin─â sunt foarte utile pentru urm─ârirea corect─â a acestor pacien╚Ťi.

Asculta╚Ťi sfaturile pe care le primi╚Ťi de la cardiologul dvs, nu ├«ntrerupe╚Ťi tratamentul f─âr─â s─â cere╚Ťi acordul acestuia. Nu am├óna╚Ťi consulturile cardiologice periodice chiar dac─â v─â sim╚Ťi╚Ťi bine! Medica╚Ťia cardiovascular─â nu este prescris─â pe via╚Ť─â, dozele de medicament trebuie adaptate ├«n func╚Ťie de evolu╚Ťia fiec─âruia ╚Öi o evaluare corect─â, f─âcut─â la timp v─â poate salva via╚Ťa.

De 10 ani Cardioclass v─â ├«nva╚Ť─â cum s─â v─â p─âstra╚Ťi inima s─ân─âtoas─â

 Programări prompte

0722327183, 0212500651, 0371318017

office@cardioclass.ro

Str. Negoiu 17, sector 3, București