Stenozele carotidiene. Accidentul vascular cerebral (AVC)

Ce este accidentul vascular cerebral (AVC)?

Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci cand un vas de sânge (o arteră) care furnizează sânge la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin. În câteva minute celulele nervoase din acea zonă sunt afectate și pot muri în câteva ore iar, ca rezultat, acea parte a corpului care este controlată de zona afectată a creierului nu mai poate funcționa adecvat. În cazul în care apar simptome ale unui accident vascular cerebral este necesar un tratament de urgență, exact ca și în cazurile de infarct miocardic. Cu cât tratamentul medical este început mai curand după apariția simptomelor, numărul de celule nervoase care vor fi afectate permanent se reduce corespunzător.

Care sunt cauzele accidentului vascular cerebral (AVC)?

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecțiune care are frecvent drept cauză o boală cardiovasculară astfel:

ateromatoza carotidiană – stenoza (îngustarea) arterelor care irigă creierul (arterele carotide) – care pot determina accident vascular cerebral ischemic

fibrilația atrială sau alte tulburări de ritm cu formarea de cheaguri în interiorul cavităților cardiace sau tumori cardiace (care pot determina accident vascular cerebral embolic)

hipertensiunea arterială (care poate determina accident vascular cerebral hemoragic)

Din acest motiv, screeningul de boli cardiovasculare la pacientul cu accident vascular cerebral (AVC) trebuie să excludă toate aceste afecțiuni.

În ce constă screeningul de boli cardiovasculare la pacientul cu accident vascular cerebral (AVC)?

Primul pas este un consult cardiologic amănunțit care va include istoricul medical şi familial şi stilul de viaţă cu calculul scorului de risc cardiovascular și o examinare fizică detaliată.

Electrocardiograma de repaus poate să releve modificări de fază terminală specifice cardiopatiei ischemice sau o tulburare de ritm care poate sta la baza accidentului vascular cerebral AVC (fibrilație atrială, flutter atrial…).

Ecocardiografia poate descoperi prezența de cheaguri sau alte formațiuni tumorale la nivelul cavităților cardiace, un anevrism ventricular cu tromb sau o leziune valvulară (stenoza mitrală) care se complică frecvent cu accident vascular cerebral (AVC) embolic. De asemenea, poate să evidențieze tulburări de contractilitate, fracție de ejecție redusă (adică reducerea performanței cardiace), disfuncție diastolică (tulburare de relaxare) iar Dopplerul tisular poate să aducă informații suplimentare privind modul de irigare a pereților inimii.

Testul de efort pe covor rulant este o investigație importantă pentru screeningul cardiovascular la pacientul cu accident vascular cerebral (AVC) pentru că poate releva prezența ischemiei (adică a lipsei de oxigen și de substanțe nutritive într-un anumit teritoriu cardiac datorită depunerilor de colesterol la nivelul vaselor) sau poate declanșa o tulburare de ritm.

În cadrul testului de efort vi se vă cere să faceți un efort gradat, supravegheat, cu ajutorul unui covor rulant, timp în care activitatea inimii dumneavoastră va fi urmărită prin electrocardiogramă. Testul de efort nu vă testează capacitatea de efort ci evidențiază modificările care apar pe electrocardiogramă în cadrul unui efort fizic susținut și dozat, conform unui protocol standardizat. Dacă la testul de efort apar modificări ischemice sau tulburări de ritm, este foarte probabil să aveți o boală cardiacă ischemică (boală coronariană).

De asemenea, pot fi recomandate teste suplimentare şi investigaţii mai complexe, precum: calcul scor de calciu coronarian prin angioCT la nivelul arterelor coronare, analize specifice de sânge (profilul lipidic – colesterol seric, HDL, LDL colesterol, trigliceride, glicemie, hemoleucogramă, probe hepatice, renale, funcția tiroidiană…), analiza gazelor sangvine.

Monitorizarea ambulatorie (Holter) EKG pe 12 canale pe 24 sau 48 de ore va înregistra electrocardiograma atunci când sunteti pus să vă desfașurați activitatea zilnică obișnuită și va sesiza dacă apar modificări ischemice sau tulburări paroxistice de ritm. De asemenea, ajută la diagnosticul diferențial între fibrilația atrială paroxistică și persistentă. Pentru pacienții la care se suspicionează un accident vascular cerebral embolic, (AVC embolic), dar la care episoade rare de palpitații se sunt rare poate opta pentru monitorizarea ambulatorie EKG de lungă durată (7-14, 21 zile, 1 lună) sau monitorizarea telemetrică EKG, metode care pot surprinde tulburările de rim care apar mai rar.

Medicul vă poate recomanda și o monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 sau 48 ore dacă suferiți de hipertensiune arterială.

Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale timp de 24 sau 48 de ore va măsura valorile tensiunii arteriale atunci când sunteți pus să vă desfașurați activitatea zilnică obișnuită și va realiza un grafic cu valorile tensionale din viața de zi cu zi, depistând dacă la baza agravării crizelor anginoase stau ascensiuni tensionale. Frecvent, pacienții cu cardiopatie ischemică asociază un scor de risc cardiovascular ridicat și hipertensiune arterială.

Ecografia Doppler de carotide poate exclude prezența de plăci de aterom la nivelul arterelor carotide, acestea fiind mult mai accesibile față de arterele coronare. Prezența depunerilor de colesterol la nivelul arterelor carotide se corelează în general cu un risc mai mare de infarct sau accident vascular cerebral (AVC) și indică măsuri de reducere a riscului cardiovascular.

De 10 ani Cardioclass vă învață cum să vă păstrați inima sănătoasă

 Programări prompte

0722327183, 0212500651, 0371318017

office@cardioclass.ro

Str. Negoiu 17, sector 3, București