Palpitații
Ce sunt palpitațiile?
Palpitațiile reprezintă mai degrabă un simptom, decât o condiție unică prin ele însele, fiind acele bătăi ale inimii resimţite ca fiind incomode. Termenul de palpitații se folosește atunci când inima nu bate regulat (poți să simți că inima sare anumite bătăi sau bate în plus) sau bate mai repede decât în mod obișnuit, atunci când apare senzația de „fluture în stomac” sau senzația că bate mai puternic decât în mod obișnuit („simți că ai inimă”).
Palpitațiile sunt un simptom foarte frecvent, pot afecta deopotrivă femeile și bărbații de toate vârstele, inclusiv copii și adolescenții. În multe situații acestea sunt inofensive și nu sunt un semn al vreunei afectări cardiace serioase, pot să apară oricând şi oricum, chiar şi fără să aibă legătură cu bolile inimii. Astfel, indivizi perfect normali pot simți mişcări rapide şi neregulate ale inimii din cauze cum ar fi excesul de cafea, eforturi fizice mari, emoţii, alcool, tutun, mese abundente, stres sau frică. Totuși, palpitațiile pot fi semnul unor afecțiuni cardiace severe ce necesită investigații suplimentare și tratament adecvat. Din acest motiv orice persoană care acuză palpitații este bine să fie explorată serios și, prin excludere, să se stabilească că acestea nu reprezintă un pericol pentru individul respectiv.
Palpitațiile sunt un simptom îngrijorător?
Acest lucru depinde de cauza acestora. Palpitațiile sunt foarte frecvente și, din acest motiv, au foarte multe cauze – de la anxietate, stres psihoemoțional, consum excesiv de cafea până la afecțiuni cardiace serioase ca fibrilația atrială. În majoritatea cazurilor, palpitațiile nu sunt îngrijorătoare dar este foarte important ca pacientul să fie investigat corect pentru a exclude toate cauzele potențiale și, de asemenea, acestea să fie gestionate corect astfel încât să se amelioreze simptomatologia, chiar dacă acestea nu exprimă o afecțiune cardiacă severă.
Blogul nostru – ‘Inima mea nu bate bine!’ – explică mai multe.
Care sunt cauzele palpitațiilor? Ce pot să ascundă palpitațiile?
Palpitaţiile pot fi descrise în moduri diferite de la pacient la pacient şi tocmai de aceea şi cauza poate fi mereu alta.
La indivizii sănătoși stresul, anxietatea și privarea de somn pot să determine episoade de palpitații, alături de stimulente cum sunt cofeina sau băuturile energizante. Consumul de droguri ca amfetaminele, cocaina sau cannabis plus consumul de alcool pot să determine palpitații. Unele medicamente, cum sunt tratamentele pentru astm bronșic sau antidepresivele, pot să dea palpitații ca efect secundar. Există însă și o sumedenie de afecțiuni, atât cardiace cât și extracardiace care se asociază cu palpitațiile. Tulburările hormonale, ca acelea care apar mai ales în afecțiunile tiroidiene, în sarcină sau menopauză sau diabetul și anemia se pot asocia cu palpitații.
Dintre afecțiunile cardiace care se asociază cu palpitații, cele mai cunoscute sunt aritmiile (tulburările de ritm). Aritmiile sunt dereglări ale ritmului normal al inimii fie în ceea ce privește frecvența (acelerare sau reducere), fie în ceea ce privește regularitatea acestuia, fie sub ambele forme. Atunci când ritmul cardiac este accelerat se numeste tahicardie iar atunci când ritmul este încetinit bradicardie. Dintre ritmurile rapide regulate, cele mai neplăcute includ tahicardia paroxistică supraventriculară (TPSV) si flutterul atrial, care se soldează cu o frecvență cardiacă foarte ridicată care se poate asocia cu amețeală și dispnee (sufocare).
Atunci când ritmul este neregulat (senzația resimțită fiind că inima se oprește sau bate în plus sau de fluture în stomac), cea mai frecventă cauză sunt extrasistolele supraventriculare sau ventriculare – bătăi premature cu origine în alte focare decât cele obișnuite, majoritatea nefiind periculoase. În alte situații însă, ritmul neregulat, haotic se poate asocia cu fibrilația atrială, caracterizată printr-un ritm care poate favoriza formarea de cheaguri în interiorul cavităților cardiace și expune pacientul respectiv riscului de accident vascular cerebral.
Ce trebuie să faceți dacă bănuiți că aveți palpitații? De ce investigații aveți nevoie dacă aveți palpitații?
Dacă aveți palpitații, primul pas constă în discutarea simptomelor cu medicul cardiolog care poate stabili dacă aceste simptome sunt de cauza cardiacă sau nu. Diferenţele între palpitaţiile pe fond de menopauză, tulburările hormonale şi cele date de probleme cardiace nu pot fi detectate de fiecare dintre noi pentru că nu există un tipar de simptome sau trăsături comune tuturor. Numai un doctor, în urma unor teste, cum ar fi electrocardiograma (EKG) sau înregistrarea/monitorizarea ambulatorie (Holter) a electrocardiogramei (EKG), are capacitatea de a trage o concluzie viabilă şi de a face diferenţa între o reacţie naturală şi o afecţiune cardiacă ce trebuie tratată.
Vi se va face un consult cardiologic amănunțit, cu analiza istoricului și a stilului de viață pentru identificarea factorilor ce pot fi relevanți, măsurarea pulsului și a tensiunii arteriale și auscultația inimii.
Pentru mulți indivizi, palpitațiile sunt legate de stres si anxietate și rezolvarea acestor probleme, alături de o dietă sănătoasă, mișcare, somn suficient, tratament psihosocial, consiliere, pot soluționa și existența palpitațiilor.
Dacă palpitațiile sunt asociate cu un ritm neregulat, cu simptome severe, fatigabilitate, dispnee, dureri toracice sau dacă există și alți factori de risc ca vârsta înaintată sau istoric familial de aritmii ca fibrilația atrială, de accident vascular cerebral sau afecțiuni cardiace, atunci sunt necesare investigații suplimentare care să ajute la diagnostic.
Palpitațiile nu se văd întotdeauna pe electrocardiograma de repaus, dar aceasta investigație poate fi utilă uneori în detecția unor posibile tulburări de ritm.
De asemenea, poate fi utilă o ecocardiografie pentru excluderea unor leziuni structurale cardiace care pot favoriza apariția palpitațiilor (leziuni valvulare, tulburări de contractilitate, dilatații ale cavităților cardiace…).
Testul de efort pe covor rulant poate declanșa uneori tulburarea de ritm și presupune să faceți un efort gradat, supravegheat, cu ajutorul unui covor rulant, timp în care activitatea inimii dumneavoastră va fi urmărită prin electrocardiogramă. Testul de efort nu vă testează capacitatea de efort ci evidențiază modificările care apar pe electrocardiogramă în cadrul unui efort fizic susținut și dozat, conform unui protocol standardizat. Dacă tulburarea de ritm apare la un asemenea efort și are un corespondent pe electrocardiogramă este limpede: aveți o aritmie ce necesită tratament.
Însă una dintre cele mai importante investigatii necesare la un pacient care acuză palpitații, care, cel mai adesea, stabilește si diagnosticul este monitorizarea ambulatorie (Holter) EKG pe 24, 48 sau 72 ore sau monitorizarea ambulatorie EKG de lungă durată (7-14 zile).
Monitorizarea ambulatorie (Holter) EKG pe 24, 48 sau 72 de ore va înregistra electrocardiograma atunci când sunteți pus să vă desfașurați activitatea zilnică obișnuită și va sesiza dacă apar modificări.
Dacă testul de efort sau monitorizarea Holter EKG pe 72 ore nu surprind nimic, atunci este recomandată monitorizarea ambulatorie EKG de lungă durată (7-14 zile), cu ajutorul unor dispozitive wireless de ultimă generație, care pot fi purtate un timp mai îndelungat decât aparatele clasice sau monitorizarea telemetrică EKG, metode care pot surprinde tulburările de ritm care apar mai rar.
Dacă medicul vă indică una dintre aceste investigații, nu le amânați! Un diagnostic corect făcut la timp poate preveni o aritmie severă și, uneori, vă poate salva viața!
De asemenea, dacă aveți palpitații, medicul cardiolog va decide ce tratament medicamentos să urmați și ce regim de viață ar trebui să aveți. Foarte importante sunt măsurile legate de stilul de viață și de eliminarea factorilor de risc cardiovasculari: o dietă adecvată, exercițiul fizic, controlul greutății corporale, eliminarea fumatului. Dacă tulburarea de ritm este importantă, medicul cardiolog vă poate recomanda o procedură intervențională asupra inimii (studiu electrofiziologic sau ablație).
Ce puteți face atunci când apar palpitațiile?
- dacă simțiți apariția unei crize de palpitații cu ritm rapid, opriți-vă din orice activitate (opriți mașina, dacă sunteți șofer), asezați-vă (dacă stați în picioare), iar dacă criza persistă, luați-vă medicamentul cu care sunteți obișnuit (antiaritmic…);
- nu mâncați mult la o singură masă deoarece acest lucru poate antrena ridicarea diafragmului (mușchiul care separă cavitatea toracică de cea abdominală) și poate declanșa sau favoriza o tulburare de ritm; după ce ați luat masa, odihniți-vă un timp. Efortul digestiei „fură” sângele de la inimă, dirijându-l către organele digestive și poate precipita o aritmie;
- nu mai fumați, nu consumați alcool și cafea în exces, evitați băuturile energizante; în mod cert, acestea influențează negativ apariția crizelor de palpitații;
- puteți opri uneori o ciză de palpitații prin manevre vagale (trageți aer adânc în piept și îl țineți, căscați sau vă scremeți);
- antiaritmicele luate la recomandarea medicului, într-o doză reglată, reduc semnificativ riscul de apariție a crizelor de palpitații;
- dacă sunteți însărcinată este foarte importantă o monitorizare exactă, de obicei sarcina favorizează apariția tulburărilor de ritm la persoanele predispuse;
- nu amânați consultul cardiologic. Un diagnostic corect, pus la timp vă poate salva viața.