Ce factori de risc determină apariția hipertensiunii arteriale?

Hipertensiunea arterială este de douã tipuri: hipertensiune arterialã esențială (primarã) și hipertensiune arterialã secundarã. La peste 95% dintre pacienți hipertensiunea arterială este primarã. Cu alte cuvinte, este determinatã genetic, apare odată cu înaintarea în vârstă, nu are o cauză evidentă dar se asociază frecvent cu un mod de viață nesănătos, cu consumul exagerat de sare, cu excesul ponderal și nu se poate vindeca, fiind necesar tratament medicamentos și schimbarea modului de viață. Principalii factori de risc care favorizează apariția hipertensiunii arteriale se suprapun peste factorii de risc cardiovascular și sunt reprezentați de:

• Vârsta. Riscul de hipertensiune arterială crește odată cu înaintarea în vârstă. Până la aproximativ 64 de ani, hipertensiunea arterială este mai frecventă la bărbați. Femeile sunt mai susceptibile de a dezvolta hipertensiune arterială după vârsta de 65 de ani;

• Rasa. Hipertensiunea arterială este mai frecventă în rândul persoanelor de rasa neagră, adesea aceștia dezvoltă hipetensiune arterială la o vârstă mai tânără decât apare la rasa albă. De asemenea, la rasa neagră se întâlnesc mai frecvent și complicații grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic (atac de cord) și insuficiența renală;

• Istoricul familial de hipertensiune arterială. Hipertensiunea arterială se întâlnește mai frecvent la cei care au avut în familie hipertensivi;

• Obezitatea/ supraponderabilitatea. Cu cât greutatea este mai mare, cu atât este necesar mai mult sânge pentru a furniza oxigen și nutrienți țesuturilor. Pe măsură ce volumul de sânge care circulă prin vasele de sânge crește, crește și presiunea de la nivelul pereților arterelor;

• Lipsa de activitate fizică ,pe de o parte crește riscul de a fi supraponderal. Persoanele care sunt inactive tind să aibă frecvențe cardiace mai ridicate, ceea ce crește travaliul cardiac (munca inimii cu fiecare contracție) și consecutiv crește presiunea de la nivelul arterelor;

• Fumatul activ și pasiv crește și pe moment tensiunea arterială, dar substanțele chimice din tutun pot deteriora pereții arterelor (printr-o reacție inflamatorie) fenomen care determină îngustarea acestora și astfel crește semnificativ riscul de boli cardiovasculare;

• Consumul excesiv de sare (sodiu) în dietă face ca organismul sa rețină lichide în exces, ceea ce determină consecutiv creșterea tensiunii arteriale. Consumul redus de potasiu în dietă determină acumularea excesivă de sodiu în sânge întrucât potasiul ajută la echilibrarea cantității de sodiu din celule;

• Consumul exagerat de alcool favorizează în timp, depunerea de colesterol pe vase și apariția hipertensiunii. Pentru adulții sănătoși, un consum moderat de alcool înseamnă 1 unitate de alcool pe zi pentru femei și 2 unități de alcool pe zi pentru bărbați (1 unitate de alcool este echivalentă cu 330ml de bere, 150 ml vin sau 40 ml de tărie);

• Stresul poate determina o creștere temporară a tensiunii arteriale, dar în timp este un factor de risc cardiovascular redutabil favorizând ateroscleroza;

• Anumite afecțiuni cronice, cum sunt afecțiunile renale, diabetul zaharat sau apneea de somn se asociază cu un risc crescut de hipertensiune arterială.

De asemenea, uneori sarcina contribuie la apariția hipertensiunii arteriale.

Deși hipertensiunea arterială este cel mai frecvent întâlnită la adulți, și copiii care au afecțiuni renale sau anumite malformații congenitale cardiace (cum este coarctația de aortă) pot avea un risc crescut de a dezvolta hipertensiune arterială. În ultima vreme însă, stilul de viață nesănătos, obiceiurile alimentare cu o dietă bazată pe alimente excesiv procesate și alimente de tip fast-food, obezitatea infantilă și lipsa de mișcare fac ca hipertensiunea arterială să apară la vârste din ce în ce mai fragede.