Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială afectează aproximativ o treime dintre români, fiind o afecțiune din ce în ce mai frecventă și la tineri. Prezența valorilor crescute alte tensiunii arteriale crește riscul apariției bolilor cardiovasculare și al accidentelor vasculare cerebrale. Hipertensiunea arterială evoluează frecvent silențios, fără semne sau simptome care să alerteze pacienții asupra prezenței bolii. Din acest motiv este importantă măsurarea la intervale regulate de timp a tensiunii arteriale.

Ce este hipertensiunea arterială?

Hipertensiunea arterială reprezintă o afecțiune cardiovasculară caracterizată prin creșterea presiunii sub care circula sângele în arterele organismului. Se considera hipertensiune arterială creșterea presiunii maxime peste 140 și minime peste 90 mmHg.

Blogul nostru Ce este tensiunea arterială? vă explică mai multe

Hipertensiunea arterială apare atunci când valorile măsurate ale tensiunii arteriale depășesc o anumită limită și atunci vorbim de prehipertensiune, hipertensiune stadiul I sau II sau de criza hipertensivă care, de cele mai multe ori, se tratează la spital sau cu ajutorul personalului medical specializat.

Categorii de valori ale tensiunii arteriale Valoare sistolică   Valoare diastolică
Normală Sub 120 mmHg şi Sub 80 mmHg
Prehipertensiune 120-139 mmHg sau 80-89 mmHg
Hipertensiune stadiul I 140-159 mmHg sau 90-99 mmHg
Hipertensiune stadiul II Peste 160 mmHg sau Peste 100 mmHg
Criză hipertensivă. Măsuraţi din nou peste 5 minute sau sunaţi la ambulanţă (112) Peste 180 mmHg sau Peste 110 mmHg

Ce simțiți dacă aveți hipertensiune arterială? Care sunt simptomele hipertensiunii arteriale

De cele mai multe ori hipertensiunea arterialã este o „boală tacută”, asimptomaticã și nu se asociază cu niciun disconfort sau cu modificãri în ceea ce privește realizarea activitãților zilnice, fiind descoperitã întâmplãtor în urma unui control medical de rutinã sau a unei evaluãri medicale generale, necesare diagnosticãrii unei alte afecțiuni. Multe persoane sunt hipertensive de mulți ani, fără să știe acest lucru daca nu își controlează tensiunea periodic. Cele mai frecvente simptome pe care le acuză persoanele cu hipertensiune arterială includ cefalee (dureri de cap), amețeli, dificultăți de respirație sau sângerări nazale (epistaxis), dar aceste semne și simptome nu sunt specifice și, de obicei, apar atunci când hipertensiunea arterială a ajuns la un stadiu sever și poate pune viața în pericol.

Este însă foarte important ca hipertensiunea arterială să fie diagnosticată și tratată corect, în principal datorită complicațiilor majore ce pot să apară în aceasta boală, complicații care afectează inima (cardiopatie ischemică infarct miocardic, aritmii – tulburari de ritm, insuficiență cardiacă), vasele cerebrale (accident vascular cerebral), rinichii (nefroangioscleroza cu insuficiență renală cronică).

Cel mai important simptom al hipertensiunii arteriale este cefaleea fronto-occipitalã. Este o durere care cuprinde fruntea și se întinde pânã în zona cefei. Apare dimineața și este amelioratã uneori de o ceașcã de cafea sau de un medicament antiinflamator sau antalgic (contra durerii). Cefaleea poate dispãrea și spontan dupã câteva ore.

Pe termen lung, creșterile bruște și importante ale tensiunii arteriale (salturile hipertensive) se pot manifesta prin: amețeli, vertij (senzație de lipsă de echilibru în spațiu), durere în piept, transpirații, tulburãri de vedere (vedere în ceațã, neclarã, uneori „steluțe verzi“,”muște zburătoare” (fosfene), țiuituri în urechi (zgomote în urechi, acufene), confuzie, lipsă de aer (dispnee), palpitații (bãtãi cardiace frecvente sau neregulate), grețuri, stare de rău general. Dacã ați întâmpinat pânã acum astfel de probleme, este indicat sã consultați medicul de familie care vã poate îndruma la un cardiolog sau internist pentru investigații suplimentare.

Care sunt cauzele hipertensiunii arteriale?

Tipuri de hipertensiune arterială

Hipertensiunea arterială este de douã tipuri: hipertensiune arterialã esențială (primarã) și hipertensiunea arterialã secundarã. La peste 95% dintre pacienți hipertensiunea arterială este primarã. Cu alte cuvinte, este determinatã genetic, apare odată cu înaintarea în vârstă, nu are o cauză evidentă dar se asociază frecvent cu un mod de viață nesănătos, cu consumul exagerat de sare, cu excesul ponderal și nu se poate vindeca, fiind necesar tratament medicamentos și schimbarea modului de viață. Când unul dintre pãrinți este hipertensiv, riscul copilului de a deveni la rândul lui hipertensiv este de 25%, iar când ambii pãrinți sunt hipertensivi, riscul este de 50%. Vârsta medie de apariție a hipertensiunii arteriale primare (esențiale) este de 40 de ani. La doar aproximativ 5% dintre pacienți hipertensiunea arterială este secundarã unei alte boli (hipertiroidie, feocromocitom – tumori ale glandei suprarenale, boli renale, boli ale inimii, apnea de somn). În aceste situații trebuie diagnosticată și tratatã boala de bazã, tratarea acesteia determinând vindecarea hipertensiunii secundare. De asemenea, anumite medicamente, cum ar fi anticoncepționalele, antiinflamatoarele, decongestionantele, analgezicele în exces și unele droguri ilegale, cum ar fi cocaina și amfetaminele pot determina hipertensiune arterială.

Principalii factori de risc care favorizează apariția hipertensiunii arteriale se suprapun peste factorii de risc cardiovascular și sunt reprezentați de: vârsta înaintată, rasa neagră, istoricul familial de hipertensiune arterială, obezitate, lipsa de activitate fizică, fumatul activ și pasiv, consumul excesiv de sare și de alcool, prezența anumitor afecțiuni cronice (cum sunt afecțiunile renale, diabetul zaharat sau apneea de somn).

Blogul nostru Ce factori de risc determină apariția hipertensiunii arteriale? vă explică mai multe

Cum se diagnostichează hipertensiunea arterială? Ce trebuie să faceți dacă bănuiți că aveți hipertensiune arterială?

Puteți avea hipertensiune arterială de ani de zile, fără niciun simptom. Hipertensiunea arterială necontrolată crește riscul de probleme grave de sănătate, inclusiv atac de cord (infarct miocardic) și accident vascular cerebral. Hipertensiunea arterială, în general, se dezvoltă pe parcursul mai multor ani și afectează un procent important din persoanele vârstnice. Din fericire, hipertensiunea arterială poate fi ușor detectată și controlată eficient.

Mãsurarea tensiunii arteriale face parte din orice control medical de rutină și trebuie făcută cel puțin o dată la 2 ani după vârsta de 18 ani, cel puțin anual după 40 de ani sau mai frecvent, dacă ați fost deja diagnosticat cu hipertensiune arterială sau aveți alți factori de risc pentru afecțiuni cardiovasculare. Tensiunea arterială, în general, ar trebui să fie verificată la ambele brațe pentru a determina dacă există o diferență. Deși cea mai fidelă măsurătoare a tensiunii arteriale o furnizează tensiometrele clasice, întrucât acestea nu pot fi folosite de oricine, este indicat să vă măsurați periodic tensiunea chiar și cu ajutorul tensiometrelor electronice, preferabil cele cu manşeta montată la braţ.

Blogul nostru Măsurarea tensiunii arteriale – când, cum și cu ce? vă explică mai multe

Dacă aveți simptome specifice hipertensiunii arteriale sau dacă tensiunea măsurată de dvs sau de medicul de familie este în mod repetat ridicată, trebuie să vă adresați unui medic cardiolog care poate stabili dacă într-adevăr aveți hipertensiune arterială, dacă aceasta s-a complicat și dacă aveți nevoie de tratament pentru aceasta afecțiune. Consultul cardiologic amănunțit va cuprinde și analiza istoricului și a stilului de viață pentru identificarea factorilor ce pot fi relevanți, măsurarea TA la ambele brațe (pentru depistarea diferențelor semnificative care pot ascunde alte cauze ale hipertensiunii arteriale), măsurarea pulsului și auscultația inimii.

Consultul cardiologic se va completa ulterior cu o serie de investigații care au drept scop evaluarea corectã a complicațiilor hipertensiunii arteriale și a riscului cardiovascular global și decelarea formelor de hipertensiune arterialã secundarã.

Ce este hipertensiunea de halat alb?

Valorile tensionale sunt mai crescute la spital sau la cabinet față de cele mãsurate la domiciliu. Este prezentã la aproximativ 15% din populația generalã și la aproximativ 35% dintre pacienții hipertensivi. Creșterea tensiunii arteriale în cabinetul medical se explicã printr-un factor emoțional dar și prin posibilitatea ca aceasta sã fie mai corect mãsuratã de cãtre personalul sanitar. De aceea, în diagnosticul hipertensiunii arteriale, măsuratoarea ocazională a acesteia pe patul de cabinet, sau chiar și acasă nu are valoare foarte mare. Diagnosticul corect de hipertensiune arterială se pune prin prezența mai multor valori crescute și mai ales prin monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (MATA) pe 24, 48 sau 72 ore, investigație care măsoară tensiunea regulat în tot intervalul respectiv de timp, furnizând un grafic cu valorile măsurate, precum și valoarea tensiunii medii pe 24, 48 sau 72 de ore și procentul de valori ce depășesc limita superioară a normalului, atât ziua cât și noaptea.

Electrocardiograma de repaus poate releva prezența hipertrofiei de ventricul stâng (îngroșarea pereților inimii) sau poate depista diverse tulburări de ritm sau de conducere, dar nu întotdeauna acestea apar în momentul consultului.

De aceea uneori poate fi necesară monitorizarea ambulatorie (Holter) EKG pe 24, 48 sau 72 de ore care vă va înregistra electrocardiograma atunci când sunteți pus să vă desfașurați activitatea zilnică obișnuită și va sesiza dacă apar modificări.

Uneori poate fi necesar și un test de efort pe covor rulant (care poate determina o ascensiune tensională) pentu a exclude modificări sugestive pentru ischemie, întrucât frecvent pacienții cu hipertensiune arterială asociază boala cardiacă ischemică, hipertensiune arterială fiind un factor de risc cardiovascular.

Ecocardiografia este utilă pentru măsurarea dimensiunii cavitățlor cardiace și a grosimii pereților. Frecvent hipertensiunea arterială se asociază cu hipertrofie de ventricul stâng (îngroșarea pereților inimii) și cu disfuncție diastolică (tulburare de relaxare). De asemenea, ecocardiografia permite excluderea unor cauze cardiace de hipertensiune arterială (insuficiența aortică, coarctația de aortă).

Ecografia Doppler de carotide poate exclude prezența ateromatozei/stenozelor carotidiene (hipertensiune arterială fiind un important factor de risc cardiovascular, se poate asocia cu depuneri de colesterol pe vasele care duc sânge la cap – arterele carotide).

Analizele de laborator utile la un pacient cu hipertensiune arterială includ:  profilul lipidic – colesterolul total, HDL – colesterolul (fracțiunea protectivã), LDL – colesterolul (fracțiunea nocivã), trigliceridele, probele renale (urea și creatinina sericã), acidul uric, glicemia, hemoleucograma.

În anumite circumstanțe, medicul vă poate recomanda o ecografie de vase periferice, un examen oftalmologic sau un test de toleranțã la glucoză/hemoglobină glicozilată (dacã glicemia este peste 100 mg/dL pe nemâncate, pentru a depista un diabet zaharat latent).

Dacă se suspectează o hipertensiune arterială secundară, medicul vă poate recomanda investigații suplimentare pentru excluderea sau diagnosticul acesteia:

consult endocrinologic pentru excludere;

– feocromocitom (dozare metanefrine și CTH urinare, metanefrine sangvine, acid vanil mandelic,  CT suprarenală);

– hiper/hipotiroidism (dozare T3, T4, TSH);

– sindrom Cushing (cortizol liber urinar, creatinină urinară);

– acromegalie, hiperparatiroidism;

dozare uree, creatinină și ECO abdominal (pentru evaluare rinichi)  și eventual consult nefrologic pentru excludere hipertensiune arterială de cauză renoparenchimatoasă (glomerulonefrită, pielonefrită cronică, alte nefropatii interstițiale, rinichi polichistic, colagenoze, vasculite, diabet zaharat);

ECO Doppler arterial artere renale (pentru excludere stenoză ateromatoasă, displazie fibromusculară sau tromboza arterei renale).

Dacă medicul vă indică una dintre aceste investigații, nu le amânați! Un diagnostic corect pus la timp poate preveni un accident vascular cerebral și, uneori, vă poate salva viața!

Blogul nostru Care sunt complicațile hipertensiunii arteriale? vă explică mai multe

Cum se tratează hipertensiunea arterială?

Dacă aveți hipertensiune arterială, medicul cardiolog va decide ce tratament medicamentos să urmați și ce regim de viață ar trebui să aveți. La fel de importante sunt măsurile legate de stilul de viață și de eliminarea factorilor de risc cardiovascular: o dietă adecvată cu sare cât mai puțină (dar NU complet fără sare), exercițiul fizic, controlul greutății corporale, eliminarea fumatului.

Dacă aveți insuficiență aortică, medicul cardiolog vă poate recomanda o intervenție chirurgicală  de înlocuire valvulară aortică. Dacă aveți o hipertensiune arterială secundară datorită unei malformații congenitale (coarctație de aortă  – îngustarea aortei la nivelul istmului), veți avea nevoie de o intervenție de lărgire a acesteia. Dacă leziunile arterelor carotide sunt importante, medicul cardiolog vă poate recomanda o intervenție chirurgicală la nivelul acestora (trombendarterectomie cu/fără plastie de lărgire de ax carotidian) sau o procedură intervențională (dilatare transluminală percutană cu/fără montare de stent).

Blogul nostru Cum se tratează hipertensiunea arterială? vă explică mai multe

Ce puteți face când vă doare capul și aveți o creștere tensională?

  • dacă simțiți durere de cap și amețeală, opriți-vă din orice activitate (opriți mașina, dacă sunteți șofer), asezați-vă (dacă stați în picioare), iar dacă acestea persistă, cereți ajutor;
  • nu consumați sare în exces, nu mai fumați, nu consumați alcool și cafea în exces, evitați băuturile energizante; în mod cert, acestea influențează negativ apariția hipertensiunii arteriale;
  • Captoprilul sau Nifedipina administrate la recomandarea medicului, sublingual în cazul unui puseu hipertensiv, vă pot reduce valorile tensiunii arteriale și vă pot reduce semnificativ riscul de accident vascular cerebral;
  • nu amânați consultul cardiologic; un diagnostic corect, pus la timp vă poate salva viața.

Ce presupune urmărirea unui pacient cu hipertensiune arterială?

Afecțiunea este o maladie cronică a cărei evoluție este grevată de perioade de ameliorare și de control al simptomatologiei și de perioade de agravare și, din acest motiv, este foarte importantă legatura cu medicul cardiolog care va adapta tratamentul în funcție de cerințele fiecăruia.

Astfel, consultul cardiologic complet (care include electrocardiograma de repaus și ecocardiografia) trebuie repetat la intervalul de timp setat de medicul cardiolog (de obicei la 3 luni sau mai des daca este vorba de o agravare a insuficienței cardiace).

Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale este necesară periodic pentru a obține un grafic tensional normal, așa cum vă recomandă cardiologul curant. Monitorizarea ambulatorie periodică a electrocardiogramei este necesară pentru controlul eficient al frecvenței cardiace, mai ales dacă aveți tulburări de ritm.

Testul de efort pe covor rulant se recomandă a fi repetat anual în cazul pacienților cu hipertensiune arterială, pentru a aprecia necesitatea unei investigații invazive (coronarografie).

Analizele de sânge periodice la pacienții cu hipertensiune arterială, care permit monitorizarea riscului cardiovascular și al complicațiilor hipertensiunii includ profilul lipidic, glicemia, probele renale. De asemenea, întrucât măsurarea tensiunii arteriale se poate face și la domiciliu, consultațiile online și serviciile de telemedicină sunt foarte utile pentru urmărirea corectă a acestor pacienți.

Ascultați sfaturile pe care le primiți de la cardiologul dvs, nu întrerupeți tratamentul fără să cereți acordul acestuia. Nu amânați consulturile cardiologice periodice chiar dacă vă simțiți bine! Medicația cardiovasculară nu este prescrisă pe viață, dozele de medicament trebuie adaptate în funcție de evoluția fiecăruia și o evaluare corectă, făcută la timp vă poate salva viața.

De 10 ani Cardioclass vă învață cum să vă păstrați inima sănătoasă

 Programări prompte

0722327183, 0212500651, 0371318017

office@cardioclass.ro

Str. Negoiu 17, sector 3, București