Durerea de cap (cefaleea)

De ce apare durerea de cap (cefaleea)?

Episoadele de cefalee pot fi descrise în moduri diferite de la pacient la pacient și, tocmai de aceea, și cauza poate fi mereu alta.
Principalele cauze de apariție a cefaleei pot fi clasificate în cardiace și noncardiace.

Hipertensiunea arterială se asociază frecvent cu dureri de cap și amețeală, iar la ascensiuni tensionale foarte severe se poate complica cu accident vascular cerebral hemoragic cu pierdere de cunoștință.

Cel mai important simptom al hipertensiunii arteriale este durerea de cap, care cuprinde fruntea și se întinde pânã în zona cefei (cefaleea frontooccipitală). Aceasta apare dimineața și este amelioratã uneori de o ceașcã de cafea sau de un medicament antiinflamator sau antalgic (contra durerii). Cefaleea poate dispãrea și spontan, dupã câteva ore.
Citește mai mult despre hipertensiunea arterială

Ce trebuie să faceți dacă vă doare capul sau amețiți?

Dacă va doare frecvent capul și tensiunea măsurată de dvs sau de medicul de familie este în mod repetat ridicată, trebuie să vă adresați unui medic cardiolog care poate stabili dacă intr-adevăr aveți hipertensiune arterială, dacă aceasta s-a complicat și dacă aveți nevoie de tratament pentru această afecțiune.

Consultul cardiologic complet se va completa ulterior cu o serie de investigații, care au drept scop evaluarea corectă a complicațiilor hipertensiunii arteriale și a riscului cardiovascular global și decelarea formelor de hipertensiune arterială secundară.

 

Dacă sunteți diagnosticat cu hipertensiune arterială, întrucât aceasta reprezintă un factor de risc cardiovascular important și poate crește riscul de infarct și de accident vascular cerebral, este necesar un consult cardiologic amănunțit, cu analiza istoricului și a stilului de viață pentru identificarea factorilor ce pot fi relevanți, măsurarea tensiunii arteriale la ambele brațe (pentru depistarea diferențelor semnificative care pot ascunde alte cauze ale hipertensiunii arteriale), măsurarea pulsului și auscultația inimii.

Ulterior, prin diferite investigații suplimentare țintite vor fi excluse pe rând toate cauzele posibile de hipertensiune arterială secundară.

Întrucât, măsurătoarea ocazională a tensiunii pe patul de cabinet sau chiar de dumneavoastră acasă nu are valoare foarte mare și poate furniza informații eronate, practic diagnosticul cert de hipertensiune arterială se pune prin monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (MATA) pe 24, 48 sau 72 ore, investigație care măsoară tensiunea regulat în tot intervalul respectiv de timp, furnizând un grafic cu valorile măsurate, precum și valoarea tensiunii medii pe 24/48 sau 72 de ore și procentul de valori ce depașesc limita superioară a normalului, atât ziua cât și noaptea.

 

Electrocardiograma de repaus poate releva prezența hipertrofiei de ventricul stang (îngroșarea pereților inimii) sau poate depista diverse tulburări de ritm sau de conducere, dar nu întotdeauna acestea apar în momentul consultului.

De aceea uneori poate fi necesară și monitorizarea ambulatorie (Holter) EKG pe 24, 48 sau 72 de ore care vă va înregistra electrocardiograma atunci când sunteți pus să vă desfașurați activitatea zilnică obișnuită și va sesiza dacă apar modificări.

Uneori poate fi necesar și un test de efort pe covor rulant (care poate determina o ascensiune tensională) pentru a exclude modificări sugestive pentru ischemie, întrucât frecvent pacienții cu hipertensiune arterială asociază boală cardiacă ischemică.

 

Ecocardiografia este utilă pentru măsurarea dimensiunii cavităților cardiace și a grosimii pereților (frecvent hipertensiunea arterială se asociază cu hipertrofie de ventricul stâng – îngroșarea pereților inimii) și cu disfuncție diastolică (tulburare de relaxare) precum și în excluderea unor cauze cardiace de hipertensiune secundară (insuficiența aortică, coarctație de aortă).

Ecografia Doppler de carotide poate exclude prezența ateromatozei/stenozelor carotidiene (hipertensiunea arterială fiind un important factor de risc cardiovascular, se poate asocia cu depuneri de colesterol pe vasele care duc sânge la cap – arterele carotide).

Analizele de laborator utile la un pacient cu hipertensiune arterială includ:  profilul lipidic – colesterolul total, HDL – colesterolul (fracțiunea protectivã), LDL – colesterolul (fracțiunea nocivã), trigliceridele; probele renale (ureea și creatinina sericã); acidul uric, glicemia, hemoglobina, hematocritul, numãrul de globule roșii și albe în sânge.

În anumite circumstanțe, medicul vă poate recomanda o ecografie de vase periferice, un examen oftalmologic sau un test de toleranțã la glucoză/hemoglobina glicozilată (dacã glicemia este peste 100mg/dL pe nemâncate), pentru a depista un diabet zaharat latent.

Dacă medicul vă indică una dintre aceste investigații, nu le amânați! Un diagnostic corect făcut la timp poate preveni un accident vascular cerebral și, uneori, vă poate salva viața!

De asemenea, dacă cauza durerii de cap este hipertensiunea arterială, medicul cardiolog va decide ce tratament medicamentos să urmați și ce regim de viață ar trebui să aveți. Foarte importante sunt măsurile legate de stilul de viață și de eliminarea factorilor de risc cardiovasculari: o dietă adecvată cu sare cât mai puțină (dar NU complet fără sare), exercițiul fizic, controlul greutății corporale, eliminarea fumatului.

Dacă aveți insuficiență aortică, medicul cardiolog vă poate recomanda o intervenție chirurgicală de înlocuire valvulară aortică.

Dacă aveți o hipertensiune secundară datorită unei malformații congenitale (coarctație de aortă  -îngustarea aortei la nivelul istmului), veți avea nevoie de o intervenție de lărgire a acesteia.

Dacă leziunile arterelor carotide sunt importante, medicul cardiolog vă poate recomanda o intervenție chirurgicală la nivelul acestora (trombendarterectomie cu/fără plastie de lărgire de ax carotidian) sau o procedură intervențională (dilatare transluminală percutană cu/fără montare de stent).

Faceți o programare la medicul cardiolog cât mai curând, dacă durerea de cap are următoarele caracteristici:

• durerea de cap este insoțită de senzație de greață sau înroșirea feței;
• durerea de cap este localizată la un ochi, asociată cu înroșirea acestuia;
• durează mai mult de câteva zile;
• se înrautățește dimineața, la enervare sau după efort fizic;
• debutează după anumite activități – ridicarea unor greutăți, aerobic, jogging, act sexual;
• este constantă în aceeași zonă a capului, în general în ceafă sau frunte;
• s-a schimbat recent în intensitate sau în modul de aparitie și aveți un istoric de migrenă;
• se manifestă frecvent (de peste 3 ori/săptămână) și încă nu s-a stabilit cauza.

Ce puteți face când vă doare capul și aveți o creștere tensională?

 

• dacă simțiți durere de cap și amețeală, opriți-vă din orice activitate (opriți mașina, dacă sunteți șofer), așezați-vă (dacă stați în picioare), iar dacă acestea persistă, cereți ajutor;
• nu mai fumați, nu consumați sare, alcool și cafea în exces, evitați băuturile energizante; în mod cert, acestea influențează negativ apariția hipertensiunii arteriale;
• urmați tratament medicamentos pentru tensiune dacã acesta este prescris de medic – nu întrerupeți tratamentul chiar dacã valorile tensiunii au ajuns la normal. Tratamentul pentru hipertensiune trebuie urmat atât cât vă recomandă medicul
• Captoprilul sau Nifedipina administrate la recomandarea medicului, sublingual în cazul unui puseu hipertensiv, vă pot reduce valorile tensiunii arteriale și vă pot reduce semnificativ riscul de accident vascular cerebral;
• nu amânați consultul cardiologic. Un diagnostic corect, pus la timp vă poate salva viața.

Ce puteți face când vă apare durerea de cap (cefaleea) și valoarea tensiunii arteriale este în limite normale?

• evitați factorii care generează durerile de cap. Cauzele durerilor de cap sunt diferite de la persoană la persoană. Identificați cauzele durerilor de cap și țineți o evidență a acestora. În momentul în care simțiți că se instalează durerea de cap, notați ce făceați sau ce mâncați înainte de a simți durerea. Odată ce ați identificat factorii generatori, este mult mai ușor să luați măsuri pentru a-i evita;
• odihnă și relaxare. Oamenii identifică deseori stresul ca fiind un factor generator al durerii de cap. Tehnicile de relaxare cum ar fi meditația pot contribui la reducerea stresului. Menținerea unui echilibru între activitatea profesională, viața personală și un program adecvat de somn vă pot ajuta.;
• faceți sport și mâncați regulat. Inactivitatea și mesele neregulate pot declanșa de asemenea dureri de cap. O plimbare scurtă în pauza de masă sau mersul la sala de gimnastică pot contribui de asemenea la reducerea numărului episoadelor de cefalee de tip tensional;
• medicamente pentru calmarea durerii. Antiinflamatoarele acționează direct asupra sursei durerii și contribuie la calmarea cefaleei de tip tensional. Pentru o calmare rapidă a durerii, formatul de capsulă moale este cel adecvat.

Ce caracteristici ale durerii de cap trebuie să vă îngrijoreze? SEMNE DE ALARMĂ

Prezența anumitor simptome sau unui anumit tip de cefalee – așa numitele “semne de alarmă” – înseamnă că trebuie să fiți consultat de un medic în cel mai scurt timp.

Cereți ajutor specializat IMEDIAT – sunați la 112 sau mergeți de urgență la camera de gardă – dacă vă confruntați cu una din următoarele tipuri de durere de cap:

• este prima durere de cap severă din viață, iar aceasta va afectează activitățile zilnice;
• durerea de cap este nouă, violentă care a apărut brusc;
• durerea de cap este resimțită ca “cea mai severă” dintre toate (în situația în care suferiți frecvent de migrenă);
• durerea de cap este însoțită de senzație severă de greață și vărsătură;
• durerea de cap este severă localizată la un ochi, asociată cu înroșirea acestuia;
• durerea de cap este asociată cu un simptom neurologic:
  • slăbiciune (o parte a corpului sau intreg corpul);
  • amețeală;
  • pierdere bruscă a echilibrului sau cădere;
  • senzație de amorțire sau furnicături în extremități;
  • paralizie;
  • dificultăți de vorbire;
  • gândire confuză;
  • convulsii;
  • modificări de personalitate/comportament nepotrivit;
  • tulburări de vedere (vedere incețoșată, vedere dublă, puncte albe)
• durerea de cap este asociată cu febră, dificultate în respirație, gât înțepenit sau erupție cutanată;
• durerea de cap care se înrăutațește după 24 de ore;
• durerea de cap după un traumatism sau un accident la cap;
• ați inceput să suferiți recent de durere de cap, în special după vârsta de 50 de ani, mai ales dacă suferiți și de alte afecțiuni (cancer, tulburare de coagulare, HIV) sau urmați un tratament (chimioterapie sau steroizi);
• durerea de cap însoțită de durere la inghițit sau pierdere în greutate.