Ce este amețeala/ pierderea de cunoștință/ sincopa?

Amețeala sau sincopa este termenul medical ce descrie clasicul “leșin”, adică pierderea temporară a cunoștinței și imposibilitatea de a menține poziția verticală. Pacienții își pierd tonusul musucular și cad. Spre deosebire de pacienții cu convulsii, cei cu sincope își recapătă starea normală imediat după ce devin constienți. Termenul de sincopă exclude prin definiție noțiunile de convulsie, comă, șoc sau orice altă stare ce evoluează cu alterarea cunoștinței. Deși uneori sincopele sunt benigne, există un procent de pacienți în cazul cărora sincopa este un simptom al unei boli mult mai grave, putând avea chiar impact letal.

Amețeala /pierderea de cunoștință este un simptom îngrijorător?

Acest lucru depinde de cauza acesteia. Amețelile sunt foarte frecvente și, din acest motiv, au foarte multe cauze – de la anxietate, stres psihoemoțional, consum redus de lichide sau înfometarea până la afecțiuni cardiace sau neurologice serioase. Din acest motiv este foarte important ca pacientul să fie investigat și să fie excluse toate cauzele periculoase. De asemenea, este important ca toate cauzele potențiale să fie gestionate corect astfel încât să se amelioreze simptomatologia pacienților, chiar dacă nu exprimă o afecțiune cardiacă severă.

Blogul nostru  Ajutor amețesc explică mai multe.

De ce apare amețeala/ pierderea de cunoștință? Care sunt cauzele amețelii/pierderii de cunoștință?

Episoadele de amețeală pot fi descrise în moduri diferite de la pacient la pacient şi tocmai de aceea şi cauza poate fi mereu alta.

Principalele cauze de apariție a sincopelor pot fi clasificate în cardiace și noncardiace, sincopele cardiace asociindu-se cu cea mai mare mortalitate. Sincopele apar de obicei când fluxul sangvin către creier este întrerupt și când se instalează reducerea perfuziei cerebrale. Creierul are nevoie permanentă de un aport de sânge deoarece, astfel se aprovizionează cu oxigen și glucoză, principalul său substrat metabolic, acesta nefiind capabil să depoziteze energie. Astfel, lipsa aportului de oxigen și substanțe nutritive (glucoză) mai mult de 3-5 secunde determină apariția clinică a sincopei. Amețeala poate să apară în general la orice vârstă, însă este mai rar întâlnită în cazul pacienților pediatrici (unele studii au raportat o incidență de 0,1% a sincopelor la copii).

Specialiștii recunosc însă că, dacă amețeala apare la vârste înaintate, prognosticul pacienților este mai rezervat deoarece, în aceste cazuri există și o patologie cronică întricată ce poate complica foarte mult evoluția. Aproximativ 3% dintre adulții cu vârsta între 30 și 62 de ani ajung să aibă un episod de sincopă, în timp ce procentul pacienților peste 75 de ani este mai ridicat (6%). Amețeala sau sincopa este responsabilă pentru aproximativ 3% din totalul prezentărilor la camerele de gardă ale spitalelor de urgență, și este foarte periculoasă, mai ales în cazul pacienților cu afecțiuni cardiace cronice și boală coronariană ischemică.

Cele mai frecvente cauze care duc la apariția sincopei cardiace sunt:

1. Aritmii (tulburări de ritm), în principal aritmiile ventriculare (tahicardia ventriculară sau torsada vârfurilor), tahiaritmiile supraventriculare (tahicardia paroxistică supraventriculară, fibrilația atrială paroxistică). Tulburările de ritm cardiac interferă cu funcția de pompă a inimii, ceea ce duce la scăderea fluxului sangvin prin întregul arbore circulator. În astfel de situații sincopa apare brusc și nu există niciun semn premonitor, de avertizare;
2. Tulburări de conducere sau bradicardiile sau alternanța de ritmuri rare cu creșterea bruscă a frecvenței cardiace, în principal blocurile atrio-ventriculare sau boala de nod sinusal care interferă cu funcția de pompă a inimii, ceea ce duce la scăderea fluxului sangvin prin întregul arbore circulator, determinând amețeală și uneori pierdere de cunoștință.

3. Obstrucții ale fluxului sangvin la nivelul inimii care apar în cadrul unor procese foarte variate: stenoza aortică (când se produce obstrucție la ieșirea din ventriculul stâng), embolie pulmonară sau hipertensiune pulmonară (când se produce obstrucție la ieșirea din ventriculul drept), tamponada cardiacă (când inima este înconjurată de lichid și nu se mai umple bine cu sânge în diastolă), cardiomiopatii (când se produce obstrucție la ieșirea din ventriculul stâng sau drept), tumori cardiace obstrucțive;

4. Insuficiența cardiacă – în această situație apar sincope deoarece forța inimii este scăzută, ea nu mai poate face față necesitatilor, nu mai poate pompa sânge cu o viteză crescută astfel încât să asigure necesarul de nutrienți al tuturor organelor și țesuturilor și apare hipotensiunea arterială. Forta coloanei de sânge este foarte scăzută iar creierul are de suferit.

5. Hipertensiunea arterială se asociază frecvent cu amețeală și dureri de cap, iar la ascensiuni tensionale foarte severe poate determina accident vascular cerebral hemoragic cu pierdere de cunoștință.

Citește mai mult despre Aritmii, Palpitații și stenoza aortică

Amețeala sau sincopa noncardiacă poate fi determinată de răspunsul vasovagal accentuat la durere, deshidratare, ortostatism, disfuncție vegetativă, tulburari psihiatrice sau poate să apară în cadrul unor boli neurovasculare.

Sincopa vasovagală este de fapt leșinul clasic, fiind cea mai frecventă formă de sincopă. Apare în special la adulții tineri, însă este descrisă la orice vârstă și se datorează în principal unui reflex circulator anormal. Astfel, când inima pompează sânge cu mai multă putere, vasele sangvine se relaxează, însă frecvența cardiacă nu se adaptează și nu poate menține coloana de sânge. Sincopa vasovagală apare mai ales în poziție ortostatică (în picioare) și este precipitată de anxietate, temeri intense, stres emoțional sau durere. Sincopa vasovagală poate să apară și în cadrul unor boli cronice sau în timpul unor episoade de hipoglicemie, deshidratare, oboseală intensă. O astfel de sincopă este dominată de fenomene vegetative: greață, vărsături, diaforeză, disconfort epigastric sunt doar câteva din elementele clinice care preced sincopa. Acest tip de sincopă nu are un risc vital și apare ocazional, doar în prezența triggerilor (factorilor declanșatori) amintiți.

Amețeala sau sincopa situațională  apare doar în anumite situații și doar la pacienții susceptibili, denumirea fiind sugestivă pentru momentul apariției.

Cele mai frecvente situații descrise care pot declanșa sincope sunt:

– tuse puternică la pacienții cu afecțiuni pulmonare care tușesc foarte violent;

– deglutiție (înghițire) a unor boluri alimentare mari la pacienții cu afecțiuni esofagiene;

– micțiune (urinare), mai ales după golirea unei vezici prea pline, tip de sincopă care apare mai frecvent la bărbații intoxicați cu alcool;

– presiune exagerată asupra sinusurilor carotidiene prin gulere și cravate prea strâmte, mai ales la pacienții în vârstă;

– postprandial (după masă), mai ales la bătrâni, când presiunea arterială scade după un prânz consistent.

Toți acesti stimuli sunt capabili să declanșeze reflexe vegetative și o relaxare a vaselor de sânge (vasodilatație), fenomen care duce la hipotensiune cerebrală tranzitorie cu reducerea fluxului sangvin cerebral. O astfel de sincopă nu pune viață pacientului în pericol, însă poate fi periculoasă pentru că nu se poate prevedea momentul apariției și se poate asocia cu accidente.

Amețeala sau sincopa posturală apare în momentul în care o persoană se ridică brusc din clinostatism (poziția culcat) în ortostatism (în picioare). În aceasta situație organismul nu are timp să își regleze fluxul sangvin și nici tonusul vascular pentru a asigura perfuzia cerebrală adecvată și se instalează o hipotensiune ortostatică importantă încât pacientul își pierde cunoștința (leșină).

Cele mai frecvente cauze de apariție a sincopei posturale sunt:

1. Hipovolemie (reducerea volumului sangvin) aparută prin deshidratare, hemoragii (interne sau externe);
2. Reflexe și tonus vascular anormale: pot să apară în urma administrării unor medicamente, în afecțiuni ale sistemului nervos, (atât central cât și periferic) sau în anomalii congenitale vasculare.

Sincopa psihogenică apare la pacienții cu afecțiuni anxioase în faza de hiperventilație a atacului de panică.

Sincopa neurologică apare prin diverse mecanisme dar se datorează în principal unor stenoze/îngustări la nivelul arterelor care irigă creierul (arterele carotide sau intracerebrale) și, consecutiv, prin diminuarea fluxului sangvin cerebral pacientul își pierde cunoștința. Această sincopă neurologică este precedată de obicei de niște semne prodromale care avertizează pacientul, care pot să includă: vertij (amețeală), disartrie (tulburari de vorbire), disfagie (tulburări de inghițire), diplopie (vedere dublă) sau ataxie (tulburare de echilibru).

Sincopa neurologică poate însă să apară și datorită unor afecțiuni grave care pun viață pacientului în pericol cum sunt atacurile ischemice (datorate unor abstrucții ale unor vase intracraniene) sau accidentele vasculare hemoragice. Amețeala sau sincopa din cadrul accidentelor vasculare cerebrale hemoragice este însoțită de dureri foarte intense de cap, în timp ce sincopa din atacul ischemic este acompaniată de obicei de tulburari de echilibru și tulburari de vorbire.

Citește mai mult despre Accidentul vascular cerebral

Convulsiile sunt și ele caracterizate prin pierderea tranzitorie a cunoștinței, însă diferă de sincopă. În convulsii este vorba de un alt mecanism, nu de sistarea sau diminuarea fluxului sangvin cerebral ci de modificarea activității electrice a creierului în anumite regiuni. Convulsiile sunt caracterizate prin activitate motorie intensă a brațelor și picioarelor pentru mai mult de 8 secunde, tremur intens, alterarea statusului mental după trezire, confuzie și dezorientare.

Trebuie să fac anumite teste pentru amețeală? Ce trebuie să faceți dacă amețiți sau ați avut o pierdere de cunoștință?

Dacă aveți amețeli sau ați avut o pierdere de cunoștință, trebuie să vă adresați unui medic neurolog (care va exclude o cauza neurologică a simptomatologiei dvs) și unui medic cardiolog (care poate stabili dacă aceste simptome sunt de cauză cardiacă sau nu).

Vi se vă face un consult cardiologic amănunțit , cu analiza istoricului și a stilului de viață pentru identificarea factorilor ce pot fi relevanți, măsurarea pulsului și auscultația inimii și ulterior, prin diferite investigații suplimentare țintite, vor fi excluse pe rând toate cauzele posibile de sincopă cardiacă.

Electrocardiograma de repaus poate depista diverse tulburări de ritm sau de conducere (care pot fi cauza amețelii sau a pierderii de cunoștință ), dar nu întotdeauna acestea apar în momentul consultului.

De aceea, pentru a depista tulburările de ritm sau de conducere care apar intermitent (și pot determina amețeli sau pierderi de cunoștință) uneori poate fi necesară monitorizarea ambulatorie (Holter) EKG pe 24, 48 sau 72 de ore care vă va înregistra electrocardiograma atunci când sunteti pus să vă desfașurați activitatea zilnică obișnuită și va sesiza dacă apar modificări.

Alteori poate fi necesar și un test de efort pe covor rulant (care uneori poate declanșa tulburarea de ritm responsabilă de amețeală/sincopă sau poate determina o ascensiune tensională).

Dacă testul de efort sau monitorizarea ambulatorie (Holter) EKG nu surprind nimic, atunci este recomandată monitorizarea ambulatorie EKG de lungă durată (7-14 zile) sau monitorizarea telemetrică EKG, metode care pot surprinde tulburările de rim care apar mai rar.

Ecocardiografia este utilă pentru excluderea stenozei aortice, a cardiomiopatiilor, a emboliei pulmonare sau a tumorilor cardiace.

Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (MATA) pe 24, 48 sau 72 ore, investigație care măsoară tensiunea regulat în tot intervalul respectiv de timp, furnizând un grafic cu valorile măsurate, precum și valoarea tensiunii medii pe 24/48 sau 72 de ore și procentul de valori ce depașesc limita superioară a normalului, atât ziua cât și noaptea, pune diagnosticul de hipertensiune sau hipotensiune arterială.

Pentru diagnosticul hipotensiunii posturale, după excluderea tuturor celorlalte cauze posibile, poate fi necesar testul mesei înclinate (Tilt test).

Ecografia Doppler de carotide poate exclude prezența stenozelor carotidiene drept cauză a amețelilor/pierderii de cunoștință.

Dacă medicul vă indică una dintre aceste investigații, nu le amânați! Un diagnostic corect pus la timp poate preveni o tulburare de ritm sau de conducere cu risc vital sau un accident vascular cerebral și, uneori, vă poate salva viața!

De asemenea, dacă aveți amețeli de cauză cardiacă, medicul cardiolog va decide ce tratament medicamentos să urmați și ce regim de viață ar trebui să aveți. La fel de importante sunt măsurile legate de stilul de viață și de eliminarea factorilor de risc cardiovasculari: o dietă adecvată, exercițiul fizic, controlul greutății corporale, eliminarea fumatului. Dacă aveți stenoză aortică, medicul cardiolog vă poate recomanda o intervenție chirurgicală de înlocuire valvulară aortică. Dacă leziunile arterelor carotide sunt importante, medicul cardiolog vă poate recomanda o intervenție chirurgicală la nivelul acestora (trombendarterectomie cu/fără plastie de lărgire de ax carotidian) sau o procedură intervențională (dilatare transluminală percutană cu/fără montare de stent)

Ce puteți face atunci când amețiți?

– dacă simțiți amețeală, opriți-vă din orice activitate (opriți mașina, dacă sunteți șofer), asezați-vă (dacă stați în picioare) iar dacă amețeala persistă cereți ajutor;

– după ce ați luat masa, odihniți-vă un timp; efortul digestiei „fură” sângele de la inimă și de la creier, dirijându-l către organele digestive;

– dacă aveti hipotensiune arterială, întindeți-vă cu picioarele mai sus decăt restul corpului;

– nu mai fumați, nu consumați alcool și cafea în exces, evitați băuturile energizante; în mod cert, acestea pot să favorizeze apariția tulburărilor de ritm generatoare de sincopă/amețeală;

-dacă amețeala se însoțeste de tulburări de vorbire sau nu mai puteți mișca bine o mână sau un picior este foarte probabil să aveți un accident vascular cerebral – sunați la 112;

– aspirina luată la recomandarea medicului, într-o doză foarte mică, reduce semnificativ riscul de accident vascular cerebral;

– nu amânați consultul cardiologic; un diagnostic corect, pus la timp vă poate salva viața.