Infecția cu Covid-19 la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare este tratată ușor diferit. Este foarte important să nu neglijați simptomele bolii cardiace, dacă acestea apar în timpul pandemiei COVID-19. Dacă durerea în piept se agravează în timpul efortului sau apare durere în piept în repaus, dacă simțiți greutate la respirație/sufocare, palpitații cu ritm rapid sau neregulat, amețeala intensă sau pierdere de cunoștință, trebuie să sunați serviciile de Urgență.

Pacienții cu boli cardiovasculare sunt mai susceptibili în ceea ce privește infecția cu COVID-19 față de cei care nu au o boală de inimă?

Nu, riscul de infectare este același indiferent de afecțiunea de fond. Și cei sănătoși se pot infecta. Dacă aveți o afecțiune cardiovasculară este mai probabil să fiți simptomatici sau să aveți forme mai severe ale infecției față de persoanele fără afectare cardiacă.

Astfel, infecția cu Covid-19 la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare poate avea forme medii sau severe.

Riscul de a dezvolta simptome severe ale infecției COVID-19 este similar pentru toți pacienții cu boli cardiace sau există diferențe?

Virusul poate afecta plămânii în mod direct prin inițierea unui răspuns inflamator care afectează sistemul cardiovascular în două moduri. În primul rând, prin infectarea plămânilor nivelul de oxigen din sânge scade; în al doilea rând, efectele inflamatorii ale virusului duc la scăderea tensiunii arteriale. Astfel, inima trebuie să bată mai rapid și mai puternic pentru a furniza oxigen către toate aparatele și sistemele.

În mod particular, au un risc crescut:

> Indivizii imunodeprimați, cum ar fi pacienții transplantați, pacienții neoplazici care primesc chimioterapie sau radioterapie extensivă, pacienții cu leucemie sau limfom concomitent cu boală cardiacă; aceștia au, teoretic, cel mai mare risc de a contracta virusul și de a muri în urma efectelor acestuia.

 > Alte grupuri la risc crescut sunt indivizii vârstnici și fragili și femeile însărcinate cu boli cardiovasculare concomitente.

> Indivizii cu boli cardiace, cum ar fi insuficiența cardiacă, cardiomiopatia dilatativă, forme avansate ale cardiomiopatiei aritmogene de ventricul drept și pacienții cu boli cardiace congenitale cianogene sunt în grupul pacienților cu cel mai înalt risc.

> Pacienții cu forme obstructive ale cardiomiopatiei hipertrofice pot fi, de asemenea, plasați în aceeași categorie de risc înalt.

Nu există o evidență că virusul infectează dispozitive implantabile cum ar fi pacemakere și defibrilatoare cardiace, sau că produce endocardită infecțioasă la cei cu boli cardiace valvulare sau cu proteze valvulare.

Infecția cu Covid-19 la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare

Pacienții cu sindrom Brugada, trebuie să își ia vreo precauție specială?

Pacienții cu sindrom Brugada sunt vulnerabili la aritmii fatale atunci când temperatura corpului depășește 39°C. Astfel, aceștia trebuie să trateze febra agresiv cu paracetamol și aplicații de comprese cu apă rece.

Coronavirusul poate cauza infarct miocardic sau aritmii (tulburări de ritm)?

Datorită reacției inflamatorii provocate de virus, teoretic, există riscul să se producă ruptura plăcilor de aterom (a depozitelor de grăsime) din arterele coronare, ceea ce determină ocluzia (astuparea) artetelor care irigă inima (arterele coronare) si producerea unui infarct miocardic (sindrom coronarian acut). Dacă simțiți dureri puternice în piept care nu se modifică cu poziția sau respirația sau un disconfort toracic important în timpul infecției cu coronavirus este bine să mergeți de urgență la spital.

De asemenea, atunci când infecția cu coronavirus se asociază cu inflamație sistemică severă poate agrava aritmiile (tulburările de ritm) existente (poate crește frecvența și intensitatea acestora) sau poate precipita apariția fibrilației atriale.

Pacienții cu boli cardiace trebuie să adopte măsuri suplimentare de protecție pentru a limita riscul de îmbolnăvire?

Pentru pacienții cu o patologie cardiacă, este foarte important:

> să evite persoanele bolnave.

> să păstreze o distanță de 2 metri față de celelalte persoane, de fiecare dată când acest lucru este posibil.

> să se spele frecvent pe mâini cu apă caldă și săpun pentru cel puțin 20 de secunde.

> să poarte mască, evitând să atingă ochii, nasul sau gura.

> să curețe frecvent suprafețele atinse, precum mânerul, clanța ușii, volanul, întrerupătoarele de lumină, cu un dezinfectant pentru a îndepărta virusul.

> să stea acasă cât de mult posibil, inclusiv lucrul de acasă dacă este fezabil

 Vaccinul antigripal și antipneumococic făcut anul acesta protejează de COVID-19?

Nu. Vaccinurile împotriva pneumoniei, cum ar fi vaccinul antipneumococic și vaccinul antigripal nu oferă protecție împotriva noului coronavirus. Virusul este atât de nou și de diferit, încât necesită propriul său vaccin. Cu toate că vaccinurile antigripal si antipneumococic nu sunt eficiente împotriva COVID-19, vaccinarea împotriva bolilor respiratorii este recomandată puternic pentru a vă proteja sănătatea, de organizații de sănătate importante, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Este necesară  reducerea dozelor medicației cu viză cardiologică?

Întreruperea sau reducerea dozelor medicamentelor poate fi periculoasă și poate agrava starea de sănătate. Aceste medicamente sunt foarte eficiente pentru tratamentul insuficienței cardiace, pentru controlul tensiunii arteriale, în prevenția unui infarct miocardic sau a accidentului vascular cerebral. Orice modificare a tratamentului fără avizul medicului crește riscul de acutizare a bolii cardiace.

Au fost lansate ipoteze care susțin că unele medicamente utilizate în controlul tensiunii arteriale (IECA – inhibitorii enzimei de conversie, blocanții receptorilor de angiotensină) ar crește riscul de infectare și severitatea infecției cu noul coronavirus. Aceste ipoteze nu au o bază științifică solidă și au fost infirmate în timp astfel încât este recomandat să continuați tratamentul antihipertensiv prescris.

Infecția cu Covid-19 la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare poate fi tratată cu succes.