Prevenția cardiovasculară

Deși medicina modernă dispune de numeroase metode care tratează eficient majoritatea afecțiunilor cardiovasculare, cel mai bun lucru pe care puteți să-l faceți pentru a nu suferi de o boală de inimă este să preveniți apariția acesteia prin respectarea câtorva recomandări legate de stilul de viață. Pentru unii poate nu este ușor, dar nu este nici foarte dificil, iar beneficiile vă vor feri pe viitor de evenimente cardiovasculare nedorite. Urmând numai câteva recomandări, inima dumneavoastră va fi mai sănătoasă şi va pompa viață în arterele organismului.

Ce este prevenția cardiovasculară?

Conform DEX prin prevenție se înțelege: luarea din timp a unor măsuri pentru a evita, a împiedica, a opri diverse neplăceri sau primejdii viitoare. Astfel, prevenția cardiovasculară se referă la măsurile care pot fi luate pentru a evita bolile cardiovasculare. Programele de prevenție cardiovasculară vizează în principal reducerea scorului de risc cardiovascular, acesta reprezentând o mare provocare pentru populația generală și pentru sistemele de sănătate.

Astfel, obiectivele prevenției cardiovasculare primare sunt de a ajuta persoanele cu risc scăzut de boală cardiovasculară să își mențină acest status pe tot parcursul vieții, iar pe cele cu risc crescut să îl reducă și să atingă caracteristicile persoanelor sănătoase (nefumătoare, cu o alimentație sănătoasă, care desfașoară activitate fizică moderată 30 minute/zi, cu IMC (indice de masă corporală) sub 25 kg/m2, tensiunea arterială sub 140/90 mmHg, colesterol total sub 190 mg/dl și LDL colesterol sub 116 mg/dl). Prevenția primară se adresează unui individ sănătos care nu este diagnosticat cu nicio afecțiune cardiovasculară iar prin prevenție se încearcă reducerea riscului, în așa fel încât să nu dobândească în timp o boală cardiovasculară. Practic, prevenția primară se referă la depistarea și corectarea factorilor de risc ai bolilor cardiovasculare.

Prevenția secundară reprezintă un ansamblu de măsuri și recomandări care sunt aplicate la cei cu boală cardiacă diagnosticată și care determină evitarea reapariției unui nou eveniment cardiovascular. Prevenția secundară se adresează astfel celor care au suferit un infarct, au leziuni coronariene depistate angiografic, au un stent sau au avut un bypass aortocoronarian, au avut un accident vascular cerebral.

Una dintre cele mai importante componente ale prevenției secundare este recuperarea cardiovasculară. Se definește ca un ansamblu de activități având scopul optimizării statusului fizic, psihologic și social al pacientului cardiac, având ca și țintă încetinirea, stabilizarea și chiar regresia arterosclerozei, reducând mortalitatea și morbiditatea.

Citește mai mult despre Recuperarea cardiovasculară

Prevenția primară cuprinde în principal principii de viață care sunt aplicabile indivizilor sănătoși care astfel previn apariția unui eveniment cardiac. Prevenția secundară se adresează celor care suferă deja de o afecțiune cardiovasculară și care pot reduce riscul agravării bolii și, totodată, își pot îmbunătății calitatea vieții.

O colaborare apropiată atât cu medicul cardiolog cât și cu medicul de familie poate adăuga beneficii suplimentare obiectivului de a vă păstra inima sănătoasă.

Cum se realizează prevenția cardiovasculară?

Obiectivele principale ale prevenției cardiovasculare cuprind în principal principii de viață care reduc scorul de risc cardiovascular și astfel împiedică formarea depozitelor de grăsimi la nivelul arterelor organismului:

Renunțarea la fumat

Renunțarea la fumat este cea mai eficientă metodă dintre toate măsurile de prevenție, efectul fiind mai pronunțat la persoanele cu boli cardiovasculare. Nu există limită de vârstă în ceea ce privește beneficiul renunțării la fumat! Fumatul este unul dintre cei mai nocivi factori de risc cardiovasculari, iar prin reducerea cantității de țigări fumate nu se reduce riscul cardiovascular întrucât o singură țigară pe zi declanșează o reacție inflamatorie la nivelul pereților vaselor de sânge (care favorizează depunerea de colesterol și formarea de cheaguri) ce durează peste 18 ore.

Blogul nostru Cum să vă lăsați de fumat ca să reduceți riscul cardiovascular vă explică mai multe

Activitatea fizică regulată

Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiție” pentru o inimă sănătoasă contribuind la reducerea riscului de apariţie a afecțiunilor cardiovasculare, scăzând greutatea, îmbunătățind valorile tensiunii arteriale, ale colesterolului și ale glicemiei, reducând stresul și crescând buna dispoziție. Pentru cele mai bune rezultate se recomandă săptămânal minim 150 minute de activitate fizică aerobică moderată pe săptamână (30 de minute, 5 zile/săptămână) sau 75 de minute de activitate fizică aerobică intensă (15 minute, 5 zile/săptămână) sau o combinație a celor două. (3,5-7 ore de activitate fizică moderată-intensă pe săptămână sau 30-60 minute în majoritatea zilelor). Deși pentru  reducerea riscului cardiovascular nu este necesar să practicați un sport de performanță, cu cât sunteți mai activ cu atât cresc și efectele benefice.

Citește mai mult despre Sport în siguranță, Recuperarea cardiovasculară

Blogul nostru Sfaturi pentru o inimă sănătoasă vă oferă mai multe detalii

Menținerea greutății normale

Persoanele supraponderale sau obeze au un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare chiar și atunci când nu au alți factori de risc. Excesul de greutate cauzat de grăsimi forțează inima să lucreze mai mult și dezechilibrează valorile colesterolului și ale glucozei din sânge.

Pentru prevenția cardiovasculară o greutate în limite normale este definită prin Indicele de masă corporală (IMC) 20-25 kg/m2 și evitarea obezității de tip abdominal cu menținerea unei circumferințe abdominale sub 94 cm la bărbați și sub 80 cm la femei.

Blogul nostru Cum să vă mențineți greutatea ca să aveți o inimă sănătoasă vă explică mai multe

Alimentația sănătoasă și echilibrată

Dieta săracă în grăsimi saturate, cu încurajarea consumului de cereale integrale, legume, fructe și pește reduce semnificativ riscul de boli cardiovasculare.

„5 porții de legume şi fructe pe zi țin doctorul departe”. Alegând să mâncați sănătos puteți preveni afecţiunile cardiovasculare și complicațiile acestora. Corelați aportul de calorii din alimentația sănătoasă cu activitatea fizică pentru beneficii optime.

Alimentația recomandată tuturor, dar adresată în mod special celor cu risc crescut de evenimente cardio-vasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral) presupune:

  • reducerea la minim a consumului de grăsimi alimentare, mai ales cele animale – este foarte important să eliminaţi toate alimentele bogate în grăsimi saturate, iar cantitatea de grăsimi nesaturate să nu depășească 70 grame pe zi;
  • creșterea ponderii meselor pe bază de fructe, legume și cereale integrale;
  • reducerea consumului de alcool și cafea;
  • atenție crescută la consumul zilnic de sare (care poate conduce la creșteri însemnate ale tensiunii arteriale) și de zahăr (care poate precipita apariţia diabetului zaharat).

Blogul nostru Ce să mâncăm pentru a avea o inimă sănătoasă vă spune mai multe

Menținerea tensiunii arteriale în limite normale

Hipertensiunea arterială crește riscul apariției bolilor cardiovasculare și al accidentelor vasculare cerebrale. Hipertensiunea arterială evoluează frecvent silențios, fără semne sau simptome care să alerteze pacienţii asupra prezenţei bolii. Din acest motiv este importantă măsurarea la intervale regulate de timp a tensiunii arteriale. Hipertensiunea arterială necontrolată crește riscul de probleme grave de sănătate, inclusiv atac de cord (infarct miocardic) și accident vascular cerebral. Pentru reducerea riscului cardiovascular este necesar ca tensiunea arterială să fie menținută la un nivel de siguranță maximă (sub 140/90 mmHg), media valorilor/24h sub 127-130/80 mmHg cu menținerea valorilor tensiunii relativ constante, fără oscilații tensionale.

Majoritatea măsurilor de reducere a tensiunii arteriale vizează și reducerea riscului cardiovascular. În plus, reducerea aportului de sare (sodiu) în alimentație la maxim 5 gr./zi(adică 2 grame sodiu), limitarea consumul de alcool (maxim 30 g etanol/zi) și urmarea tratamentului medicamentos pentru tensiune dacă acesta este prescris de medic sunt măsuri specifice de prevenție pentru pacientul cu hipertensiune arterială.

Menținerea unui profil lipidic normal

Bolile cardiovasculare sunt cauzate de o creștere a aglomerărilor de grăsime și colesterol în vasele de sânge, fenomen care determină îngustarea și ulterior blocarea acestora. Din acest motiv, pentru prevenirea bolilor cardiovasculare este important ca nivelul colesterolului și al trigliceridelor din sânge să fie menținut între anumite limite.

 Astfel, ținta primară a prevenției cardiovasculare o reprezintă colesterolul rău (LDL-Colesterol). Astfel, limitele între care trebuie menținut acesta sunt diferite în funcție de categoria de risc al individului respectiv și în cazul prevenției primare și secundare:

  • la pacienții cu risc foarte înalt (inclusiv cei cu diabet zaharat) ținta pentru LDL colesterol este sub 55 mg/dL (1,4mmol/L) sau o reducere cu peste 50% din valoarea inițială dacă valoarea de la care se pornește este între 55-70 mg/dL;
  • la pacienții cu risc înalt inclusiv cei cu diabet zaharat) ținta pentru LDL colesterol este sub 70 mg/dL(1,8mmol/L) sau o reducere cu >50% dacă valoarea de la care se pornește este între 70-100 mg/dL (1,8 și 2,6 mmol/L);
  • la pacienții cu risc moderat ținta pentru LDL colesterol este sub 100 mg/dL (2.6 mmol/L);
  • la pacienții cu risc scăzut ținta pentru LDL colesterol este sub 116 mg/dL (3 mmol/L).

În ceea ce privește colesterolul bun (HDL-Colesterol) nu este definită o țintă de atins, dar se consideră că valoarea de peste 40 mg/dL (1,0 mmol/L) la bărbați și peste 45 mg/dL (1,2 mmol/L) la femei indică un risc cardiovascular scăzut.

De asemenea, pentru valoarea trigliceridelor nu este definită o țintă de atins, dar atunci când nivelul seric al acestora este sub 150 mg/dL (<1,7 mmol/L), indică un risc cardiovascular scăzut, iar valorile mai mari sugerează necesitatea verificării altor factori de risc (pentru estimarea riscului global). Dacă acesta este ridicat, se recomandă tratament cu statine pentru reducerea trigliceridelor sub 150 mg/dL.

Blogurile noastre vă spun mai multe

Ce sunt grăsimile din sânge? Ce este profilul lipidic?

Care sunt valorile normale pentru grăsimile din sânge (profilul lipidic) pentru a avea o inimă sănătoasă? Ce este dislipidemia?

Cum reducem colesterolul şi trigliceridele pentru a avea o inimă sănătoasă?

Ce grăsimi introducem într-o dietă sănătoasă?

Tratamentul corect al diabetului zaharat

Diabetul zaharat este poate unul dintre factorii de risc cei mai de temut pentru apariţia bolilor cardiovasculare, această afecţiune fiind din ce în ce mai des întâlnită, complicaţiile cardiovasculare fiind prezente la toţi pacienţii cu diabet zaharat incorect tratat sau netratat. Printre factorii care favorizează apariţia diabetului zaharat cei mai importanți s-au dovedit a fi moştenirea genetică, stilul de viaţă nesănătos și obezitatea.

La pacienții diabetici, pentru reducerea riscului cardiovascular se recomandă menținerea hemoglobinei glicozilate HbA1c sub 7% (53 mmol/mol)

Blogul nostru Diabetul zaharat și riscul cardiovascular si Sindromul metabolic vă spun mai multe

Reducerea stresului

Atitudinea pozitivă, somnul suficient, practicarea de tehnici de relaxare mentală reduc scorul de risc cardiovascular și reprezintă măsuri eficiente de prevenție cardiovasculară.

Gândiți pozitiv, învățați şi practicați tehnici de relaxare mentală. Fiți activ, alegeți să faceți mișcare, aceasta diminuând nivelul hormonilor care induc stresul.

0722327183, 0212500651, 0371318017

office@cardioclass.ro

Str. Negoiu 17, sector 3, București